Femeile împodobeau piesele componente ale costumului popular, dar și obiectele cu care înfrumusețau casa. Își aratau măiestria și se întreceau pe ele însele în arta cusutului, împodobindu-și casele cu ștergare pe pereții camerelor, cearșafuri și fețe de pernă cu migală cusute, pe care se regăsesc motive tradiționale.

Această față de pernă datează din perioada 1926-1950 şi provine din comuna Ţigăneşti, județul Teleorman. A fost achiziţionată în anul 1998 de către Muzeul Județean Teleorman şi face parte din categoria ţesăturilor de interior, obiecte indispensabile organizării interiorului ţărănesc.

Fața de pernă este confecţionată din bumbac ţesut în două iţe, cu alesături în război care fac decorul acestei piese. Fondul piesei este alb, iar alesăturile sunt de culoare roşie şi albastră.

Ornamentica este reprezentată de motive decorative des întâlnite în arta populară românească, geometric stilizate, geometrizarea fiind o caracteristică generală a artei populare româneşti.

Sunt prezente: motivul antropomorf ,,femeia”, a cărei îmbrăcăminte este decorată cu motivul ,,crucea”, precum şi motivele fitomorfe „pomul vieţii” şi „ghiveciul cu floare”.

Simbolul antropomorf al femeii se leagă de străvechi credinţe şi rituri ale fertilităţii şi fecundităţii, mai ales că apare pe un obiect legat de interiorul casei.

Motivul crucii este un motiv geometric creştin străvechi prezent în arta populară românească exprimând ideea venerării Sfintei Cruci în tradiţia noastră populară.

Pomul vieţii face parte din grupul de motive ale copacului, aureolat de legende şi simboluri în gândirea populară, între care cel mai important este simbolul rodniciei, iar ghiveciul cu floare apare ca o reprezentare a grădinii raiului.

Deşi femeile teleormănene nu erau ştiutoare de carte, ele au realizat modele geometrice perfecte, care se încadrează în realizări artistice remarcabile.

Sursa: Muzeul Județean Teleorman

Cornelia RĂDULESCU