Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial
În anul 2003, Adunarea Generală a UNESCO a adoptat Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, convenție ce a fost acceptată de România în anul 2006, deschizându-se, astfel, posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial românești pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii.
Doi ani mai târziu era inclus în această listă primul elemen
t românesc: Călușul (2008).
Au urmat, pe rând: Doina (2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), Jocul fecioresc (2015), Tehnici tradiționale de realizare a scoarței (2016), Mărțișorul (2017), Arta cămășii cu altiță (2022), Tradițiile de creștere a cailor lipițani (2022), Transhumanța (2023).
Semnificația zilei și elementele de patrimoniu cultural imaterial românesc cuprinse în patrimoniul UNESCO au fost prezentate în materiale în cadrul activității care a avut loc la Biblioteca Județeană „Marin Preda” Teleorman, precum și în expoziția de carte Elemente de patrimoniu cultural imaterial românesc.
Elevi de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Alexandria și Școala Gimnazială Băbăița, pregătiți de Liliana Berbecaru, de la Centrul Județean de Promovare și Conservare a Culturii Tradiționale Teleorman, au ilustrat în fața celor prezenți diverse dansuri populare teleormănene.
Programul a continuat cu vizitarea Muzeului de artă populară Giuvărăști, județul Olt, în vederea stimulării interesului participanților pentru conservarea tradițiilor și obiceiurilor populare din diverse zone ale țării.
Doi ani mai târziu era inclus în această listă primul elemen

Au urmat, pe rând: Doina (2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), Jocul fecioresc (2015), Tehnici tradiționale de realizare a scoarței (2016), Mărțișorul (2017), Arta cămășii cu altiță (2022), Tradițiile de creștere a cailor lipițani (2022), Transhumanța (2023).
Semnificația zilei și elementele de patrimoniu cultural imaterial românesc cuprinse în patrimoniul UNESCO au fost prezentate în materiale în cadrul activității care a avut loc la Biblioteca Județeană „Marin Preda” Teleorman, precum și în expoziția de carte Elemente de patrimoniu cultural imaterial românesc.
Elevi de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Alexandria și Școala Gimnazială Băbăița, pregătiți de Liliana Berbecaru, de la Centrul Județean de Promovare și Conservare a Culturii Tradiționale Teleorman, au ilustrat în fața celor prezenți diverse dansuri populare teleormănene.
Programul a continuat cu vizitarea Muzeului de artă populară Giuvărăști, județul Olt, în vederea stimulării interesului participanților pentru conservarea tradițiilor și obiceiurilor populare din diverse zone ale țării.
Cornelia RĂDULESCU