Vânzătorul de iluzii

Marți, premierul Florin Cîțu a anunțat triumfător că economia românească a crescut peste așteptări, cu 13,5%, raportat la trimestrul II al anului 2020. Ceea ce a uitat premierul să spună este că în perioada respectivă ne aflam în lockdown, iar economia scăzuse cu 10% față de 2019. Așa că în termeni reali creșterea este de numai 3,5%.

De altfel, bugetul României a fost construit pe o creștere de 4,3% în anul 2021, mult mai aproape de adevăr.

Această creștere în V a economiei, pe care o visează premierul, e un fel de Fata Morgana pentru că este subminată de dezechilibrele care se tot adună și despre care Cîțu nu vorbește, fie din ignoranță, fie din interes.

Deficitul comercial, adică diferența dintre importuri și exporturi, a ajuns la peste 20 de miliarde de euro, Comisia Națională de Prognoză estimând că în 2025 vom atinge 29 miliarde de euro anual. Asta pentru că importurile vor crește de la 91 de miliarde de euro, în prezent, la peste 120 de miliarde de euro în 2025. În timpul acesta, exporturile urmând să crească de la 70 de miliarde de euro, în prezent, la 91 de miliarde de euro în 2021.

O altă piatră de moară agățată de gâtul creșterii economice proclamată de Cîțu este Deficitul de cont curent, care cuprinde pe lângă deficitul comercial și veniturile sau pierderile nete, cum sunt dobânzile sau ajutoarele externe. Acesta s-a adâncit de mai bine de două ori, la mijlocul acestui an, soldul contului curent închizându-se pe un deficit de 4,71 miliarde de euro, față de 2,27 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.

Datoria publică, adică datoria pe care o are statul față de terți care au cumpărat obligațiunile emise de stat pentru a-și acoperi nevoile financiare, grevează și ea creșterea economică, în condițiile în care a atins aproape 50% din PIB și va impune înghețarea pensiilor și salariilor. Ceea ce va conduce la reducerea consumului, baza de creștere a economiei românești.

Toate aceste obstacole în calea creșterii economice vin la pachet cu o inflație galopantă, cauzată în principal creșterii istorice a prețurilor la energie, gaze și combustibili.

Așa că această creștere economică istorică, calculată de Institutul Național de Statistică și proclamată triumfalist de Florin Cîțu nu se va simți în buzunarele românilor, decât atunci când va deveni sustenabilă.

Adică atunci când vom echilibra importurile (care nu pot fi stopate administrativ într-o economie de piață) prin creșterea exporturilor și prin producerea în țara unora dintre mărfurile și serviciile importate, țara noastră putând să revitalizeze sectoare în care avem tradiție și forță de muncă calificată, cum ar fi petrochimia, industria medicamentelor, industria energetică etc.

Nemaivorbind de agricultură, unde avem un potențial uriaș pe care nu știm sau nu vrem să-l folosim. De exemplu, anul acesta avem o producție record de floarea soarelui, dar nu mai avem fabrici de ulei suficiente, așa că o vom exporta ca materie primă și odată cu ea vom exporta și o parte din bruma de subvenții pe care o primesc fermierii.

Premierul vorbește de investiții, dar acestea nu se fac nici cu fonduri europene nerambursabile, nici cu banii investitorilor străini, ci cu bani de la buget, care adâncesc deficitul bugetar și sporesc datoriile.

Ca și PSD-ul, guvernarea liberală trăiește pe datorie dar la alt nivel, mult mai mare și mai periculos. Iar în spatele creșterilor economice nesustenabile se ascund mari probleme care, în timp, pot deveni irezolvabile. Va veni o vreme când economia va stagna, bugetul nu va mai avea ce împărți și țara va intra în insolvență ca un club de fotbal prost administrat.

La toate acestea și la multe altele ar trebui să se gândească premierul și colegii din Guvern înainte de ne vinde iluzii.

Șt. B.