Unii greşesc, alţii plătesc
A devenit un truism să spui că statul este cel mai prost administrator iar faptul că s-a ajuns aici are drept cauză nu numai ştăbimea ajunsă în fotolii pe baza relaţiilor politice ori conţopiştii care te plimbă de la ghişeu la ghişeu dacă nu eşti „atent” cu ei, ci însăşi nepăsarea guvernanţilor pe care îi doare undeva de cei fără de care statul n-ar exista, contribuabilii.
Din nefericire, printre alte păcate ale statului român se numără incapacitatea sa de a gestiona propria avere şi propriul buget. De la revoluţie încoace au fost alocate zeci de miliarde de euro pentru infrastructură, dar avem cele mai proaste drumuri din Europa şi puţin peste 200 de kilometri de autostradă construiţi în 23 de ani. Iar urmările acestei atitudini de nepăsare sunt dramatice.
Recent, la Caransebeş, primăria locală a introdus o taxă de tranzit, astfel că şoferii de pe autovehiculele de peste 3,5 tone vor plăti între 10 şi 100 de lei pentru traversarea municipiului. Şi asta se întâmplă pentru că şoseaua de centură a localităţii, care a costat peste 33 de milioane de euro, s-a închis temporar, pentru a fi reparată a treia oară în numai un an şi jumătate de la inaugurare. Care inaugurare s-a făcut cu mare fast de către premierul Boc, dar fără ca beneficiarul, adică statul român, să semneze recepţia. Şi cine plăteşte? Bietul contribuabil, care n-are altă vină decât aceea că s-a născut în România şi că are memoria scurtă, votând mereu aceleaşi personaje care ne-au adus în sapă de lemn.
Numai că vinovaţii de situaţia creată dorm liniştiţi, pentru că nu-i deranjează nimeni. Nu-i trage la răspundere nici beneficiarul, în acest caz Primăria Caransebeş, nici finanţatorul, CNADNR, care nu s-au adresat organelor abilitate. În mod normal, în astfel de cazuri, în contractul de execuţie ar trebui să existe şi un termen de garanţie care ar implica reparaţia şoselei de către constructor, pe propria cheltuială, în situaţii ca cea de faţă.
Iar primarul şi consilierii, care au fost martori la execuţia lucrării, şi cei mai interesaţi ca lucrurile să meargă bine, nu găsesc cu cale să se îndrepte împotriva constructorului, ci pun taxe pentru tranzitarea municipiului. Iar asta înseamnă cheltuieli în plus pentru transportatori, care trebuie să plătească cash ca să poată intra în oraş, la fiecare intrare existând un punct de control, vegheat de poliţişti de la primăria municipală şi cea comunitară.
O fi vorba de incompetenţă, de rea credinţă sau de „obligaţii” faţă de constructori?
Din păcate, ceea ce se întâmplă la Caransebeş nu este un caz singular, infrastructura rutieră fiind, după revoluţie, gaura neagră care a înghiţit zeci de miliarde de euro, fără nici un rezultat palpabil şi util pentru cetăţeni. Pentru că s-au încărcat facturile ca să fie bani pentru şpăgi, s-au executat lucrări de mântuială „ca să mănânce şi gura asfaltatorului”, mulţi dintre aceştia sfidând orice limită a bunului simţ prin averile acumulate.
Că se poate şi altfel o dovedeşte tronsonul Alexandria-Bucureşti al DE 70, care a rezistat 10 ani fără reparaţii, iar cele care se mai execută în prezent sunt plombe mici, şi acelea destul de rare. Dar până acum nimeni dintre decidenţi n-a văzut ori s-a făcut că nu vede acest lucru, pentru a-i obliga pe toţi „drumarii” să procedeze la fel.
C.O.
Despre autor
