Un PNRR cât o iluzie

În sfârșit, am semnat mult visatul PNRR. Printre grămezile de euro pe care premierul Cîțu le invocă se ascund însă pericole majore. Mai ales pentru o țară condusă de autiști precum România.

Lăsând la o parte faptul că PNRR-ul lui Ghinea și Cîțu mai trebuie să treacă prin câteva filtre până va fi aprobat definitiv, așa că s-ar putea să accesăm avansul de 4% abia în decembrie sau ianuarie, ca prefinanțare. Dar dacă condiționalitățile din PNRR (și avem vreo 500) nu se vor îndeplini, România riscă să dea avansul înapoi, ceea ce ar însemna blocarea prefinanțărilor ulterioare, pentru că s-a pierdut prea mult timp cu congresele PNL și USR-PLUS, guvernarea fiind practic întreruptă.

Colac peste pupăză, România a blocat negocierile legate de programele operaționale 2021-2027, pentru că principalele programe, care erau în stadiu mai avansat, au fost introduse în PNRR. Manevră tipic românească, în care dăm vrăbiorul din mână pe cioara, deocamdată iluzorie, de pe gard. Pentru că în exercițiul financiar 2021-2027 avem de accesat 35 de miliarde de euro, cu mai puține condiționalități, de peste două ori mai mulți decât prin PNRR.

Fondurile pentru exercițiul financiar 2021-2027 au fost aprobate, dar nu sunt aprobate programele operaționale, pentru că n-a avut cine să le negocieze din partea guvernului.

Toate acestea demonstrează că România nu are capacitatea administrativă să reușească până la sfârșitul anului 2023, dată pentru toate statele europene, să fie gata demararea proiectelor, care trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2025. Timpul este prea scurt pentru birocrația românească și pentru incompetența guvernanților.

Dacă Uniunea Europeană se arată interesată de ajungerea banilor pe care îi oferă în economia românească, ar fi normal ca reprezentanții României să n-aibă somn până nu se asigură că-i poate accesa. Din păcate, nu s-a întâmplat și nu se întâmplă așa ceva.

Cel mai bun exemplu sunt țări foste comuniste care au accesat toți banii europeni la care au avut dreptul. Cum au procedat ele? Foarte simplu. N-au politizat accesarea fondurilor europene. Au format corpuri de experți care să se ocupe exclusiv de accesarea fondurilor europene, aceiași de ani de zile. Așa au juns Polonia și Ungaria să se numere printre cele mai eficiente țări din UE, în ceea ce privește accesarea fondurilor europene.

La cât de lent se mișcă lucrurile în România și cu termenele scurte din PNRR, nu este exclus să se întâmple ceea ce s-a întâmplt în exercițiul financiar care se încheie la sfârșitul acestui an, în care n-am reușit să accesăm decât 50% din fondurile alocate.

Șt.B.