Umbre și lumini
Era un cântec, plin de tristețe ca o ploaie târzie, pe care îl ascultam împreună. În acele clipe, sunetul picăturilor de ploaie se împletea cu melodia inimilor noastre. Era o simfonie a nostalgiei, a amintirilor și a dorințelor.
Eu mă ascundeam în tine, căutând refugiu în brațele tale. În deznădejdile lumești, găseam alinare, la fel în privirea ta, în cuvintele tale. Tu mă țineai ca întotdeauna, departe de fericire, deși știai că în tine găsesc liniștea, chiar și în mijlocul furtunii.
În fiecare notă a acelui cântec, în fiecare strop de ploaie, se nășteau întrebări și răspunsuri. Umbrele și lumina se împleteau într-un dans al iubirii. Și poate că în acea ploaie târzie, în acea melodie a inimilor noastre, am găsit sensul și frumusețea vieții.
Mihail TĂNASE
Despre autor
