Tot mai mulți români conectați la apă curentă
Deși trăim în era digitalizării și a rețelelor inteligente, accesul la un drept de bază — apa curentă — rămâne un lux pentru milioane de români. Conform celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică, în România anului 2024 doar 77,1 % din populația rezidentă era conectată la sistemul public de alimentare cu apă. Asta înseamnă că peste 4 milioane de persoane nu au apă curentă în locuință, în condițiile în care Uniunea Europeană consideră accesul la apă potabilă un dr
ept fundamental.
Aceasta reprezintă o creștere de 428.219 persoane față de 2022, ca urmare a extinderii rețelelor de apă în zone neacoperite anterior.
Pe regiuni de dezvoltare, cel mai ridicat grad de racordare la apă curentă se regăsește în regiunea București‑Ilfov (96,7 %) urmată de regiunea Sud‑Est (90,7 %) , iar un alt județ cu performanțe reduse este Sud‑Muntenia (70,7 %) .
Este de remarcat că rețelele de distribuție a apei au continuat să fie extinse: lungimea totală a rețelelor de alimentare cu apă din România a crescut cu 2,2 % în 2023 comparativ cu 2022, ajungând la 95.111 kilometri la 31 decembrie 2023. Regiunile mai puțin dezvoltate — în special în zonele rurale și periferice — acumulează cele mai mari deficite de racordare. În zonele montane, izolate sau slab populate, costurile de infrastructură (conducte, stații de pompare, întreținere) sunt mai mari, iar beneficiarii sunt mai puțin concentrați.
Diferențele dintre urban și rural sunt adesea dramatice si anume localitățile urbane beneficiază în mare măsură de rețele centralizate, pe când în mediul rural soluțiile locale (fântâni, puțuri proprii, sisteme simple) încă sunt larg utilizate.
Construcția și întreținerea rețelelor de apă necesită investiții semnificative. Costurile pentru extindere și modernizare sunt adesea ridicate, iar alocările bugetare sau fondurile europene nu acoperă întotdeauna nevoile. Lipsa de mentenanță conduce la pierderi de apă (scurgeri, furturi) care erodează sustenabilitatea sistemului.
În plus, unele zone se confruntă și cu probleme de alimentare cu apă în perioade de secetă sau scădere a nivelului surselor. De exemplu, unele municipii au impus restricții temporare de consum de apă în 2024, ca urmare a deficitului de resurse.
Chiar și acolo unde există furnizare prin rețea, există probleme legate de calitatea apei (umiditate excesivă, contaminanți, distrugerea rețelelor vechi). În unele zone, populația nu are încredere în siguranța apei de la robinet, ceea ce determină utilizarea suplimentară de filtrare, achiziționarea de apă îmbuteliată sau evitarea consumului pentru uz alimentar.
Adriana VENE