Teleormanul așteaptă să fie descoperit

Teleormanul continuă să aibă una dintre cele mai reduse activități turistice din România. În primele șase luni ale anului 2026, structurile de cazare din județ au înregistrat doar 3.172 de sosiri ale turiștilor români, potrivit unei analize realizate pe baza datelor Institutului Național de Statistică.

Cifra plasează Teleormanul pe ultimul loc, 42 din 42, în clasamentul județelor și al municipiului București în funcție de numărul de turiști români cazați în prima jumătate a anului.

Raportată la cele 181 de zile ale perioadei analizate, statistica înseamnă o medie de aproximativ 17-18 sosiri de turiști români pe zi în întreg județul. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, Teleormanul a înregistrat o creștere de 150,9% a numărului de turiști români.

În primele șase luni din 2025 erau raportate 1.264 de sosiri, iar în aceeași perioadă din 2026 numărul acestora a ajuns la 3.172.

Din totalul de 3.286 de turiști români și străini înregistrați în structurile de cazare din Teleorman în prima jumătate a anului, cea mai mare parte a fost concentrată în municipiul Alexandria, cu 2.027 de sosiri.

Pe următoarele poziții se află Turnu Măgurele, cu 978 de turiști, și Islaz, cu 264.

Datele arată o activitate turistică redusă și puternic concentrată în câteva localități. În restul județului, numărul persoanelor care se cazează în unități turistice rămâne foarte mic.

Creșterea numărului de turiști s-a reflectat și în numărul de înnoptări. În primele șase luni ale anului, turiștii români au realizat 4.725 de înnoptări, cu aproximativ 143% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

Durata medie a șederii a fost însă de numai 1,49 nopți, față de 1,54 nopți anul trecut.

Cu alte cuvinte, creșterea turistică este determinată în principal de faptul că mai multe persoane au ajuns să se cazeze în județ, nu de faptul că acestea petrec mai mult timp aici.

Teleormanul are Dunărea, zone naturale, obiective istorice și culturale, tradiții locale și evenimente care ar putea fi valorificate din punct de vedere turistic. Problema este transformarea acestui potențial într-o ofertă turistică atractivă și coerentă.

Dincolo de procente, realitatea este că județul atrage încă foarte puțini vizitatori. Pentru ca potențialul turistic al Teleormanului să devină o resursă reală pentru economia locală, este nevoie de investiții, promovare, infrastructură și, mai ales, de o strategie care să transforme obiectivele și tradițiile județului în experiențe pe care oamenii să își dorească să le descopere. Până atunci, Teleormanul rămâne un județ cu multe locuri de văzut, dar cu prea puțini turiști care ajung să le vadă.

Adriana VENE