Țara tuturor posibilităților

România posdecembristă a devenit după împușcarea președintelui Nicolae Ceaușescu, țara tuturor posibilităților. Marea Adunare Națională a fost înlocuită cu Parlamentul, în care tronează senatorii și deputații noștri. Pluripartitismul și-a spus cuvântul. Au apărut peste noapte fel și fel de partide, unele mai mari, altele mai mici, unele dispărând în același mod. Se pare că după decembrie 89, Partidul Social Democrat, prin politicile de stânga pe care le promovează, este cel mai mare și cel mai îndrăgit partid din România. Urmează Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România, Partidul Pro România, Mișcarea Populară, dar și alte formațiuni politice, unele dintre ele fiind de sorginte etnică, precum Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. După ultimele alegeri parlamentare de anul trecut, în ciuda faptului că PSD a primit cele mai multe voturi, guvernarea a fost acaparată de PNL în parteneriat cu USR și UDMR. Premierul liberal numit de președintele Klaus Werner Iohannis, și acesta tot de sorginte libe

rală, este acum Florin Cîțu, după ce înaintea sa a fost președintele PNL, Ludovic Orban. În momentul de față, în PNL se duc puternice lupte pentru șefia formațiunii politice, având în vedere că în septembrie urmează Congresul PNL. Organizațiile liberale județene din toată țara își vor da votul ori pentru Ludovic Orban, ori pentru Florin Cîțu. Liberalii teleormăneni, după cum declară președintele Organizației Județene Teleorman a PNL, senatorul Eugen Pîrvulescu, îl vor susține pe Ludovic Orban. Cine va fi din septembrie președinte al liberalilor, urmează a se vedea.

Și fiindcă România tot este țara tuturor posibilităților, parlamentarii noștri au ajuns să își voteze propriile lor salarii, să își dea pensii speciale, în timp ce marea majoritate a românilor trăiește la pragul sărăciei. Tot în anii postdecembriști există parlamentari care au ajuns la închisoare cu executare precum Liviu Nicolae Dragnea, fostul președinte al PSD. Tot în anii postdecembriști România a devenit țară membră NATO și a Uniunii Europene. Există riscul ca președintele Iohannis să fie și primul președinte postdecembrist al țării care să fie implicat, ca și conducător suprem al armatei, într-un război. După agresinea Federației Ruse asupra Ucrainei și invadarea peninsulei Crimeea, în Marea Neagră au loc manevre militare NATO, iar România ca tară membră a Alianței Nord Atlantice participă la aceste manevre. Nu este de dorit ca România să intre într-un război, dar dacă Rusiava continua agresiunile militare, România este pregătită pentru atare situație, atât cu rachetele militare de la Deveselu, cât și c

u baza militară de la Kogălniceanu. Tot în România postdecembristă, după pesta porcină și gripa aviară, oamenii se confruntă acum cu coranavirusul. Există riscul unui al patrulea val, cum spun unii dintre specialiști. Pe de altă parte oamenii s-au obișnuit să porte masca pe față.

Vremurile grele prin care trece țara au fost pe deoparte ghinionul liberalilor, iar pe de altă parte ghinionul întregii țări.

Ioan DUMITRESCU