Subvențiile nu mai sunt de ajuns

Fermierii români vor lucra efectiv în pierdere din cauza costurilor ridicate ale îngrășămintelor, inputurilor, combustibililor și manoperei. Pentru că subvențiile care li se acordă pentru compensarea unor pierderi de venit sau pentru accesul consumatorilor la o hrană ieftină și sănătoasă nu mai acoperă decât parțial pierderile.

Președintele Federației Naționale PRO-AGRO, Ionel Arion, vorbește despre această situație critică în care se află fermierii români pe site-ul AgroInfo: „Doar 300 de kilograme de îngrăşăminte complexe la hectar înseamnă în jur de 1.200 de lei, mai vii şi în primăvară cu 2-3 kilograme de azotat de amoniu, ceea ce înseamnă încă 1.000 de lei, şi avem deja 2.200 de lei din coşul de înfiinţare a unei culturi doar pe îngrăşăminte. Inputurile şi manopera încă 1.200 de lei, se mai adaugă recoltatul şi arenda şi iată că s-a depăşit 4.500 de lei pe hectar ca şi investiţie.

Dacă recoltăm 5 tone cu un leu, sunt 5.000 de lei, unde sunt impozitele şi taxele către statul român, unde este energia? Deci, practic, se va merge în pierdere. Nu ne mai gândim acum că subvenţia vine ca o compensare a unei pierderi de venit pentru fermieri sau pentru accesul consumatorului la o hrană ieftină, practic pentru asta este acordată, dar nu va mai avea efect dacă nu se vine cu o altă schemă de scoatere a certificatelor verzi, surse alternative de gaz, reducerea TVA şi la energie electrică şi la îngrăşăminte.”, a declarat fermierul, care a mai adăugat că și crescătorii de animale se confruntă cu aceleași probleme.

Șeful Federației Naționale PRO-AGRO s-a referit și la relația fermierilor cu guvernul și ministerul de resort: „Noi, fermierii, practic finanţăm statul român atunci când plătim acciza la motorină şi ne este rambursată după 6 – 7 şi chiar 8 luni. Noi în perioada asta practic finanţăm statul român. Eu cred că atunci când cumpărăm motorina să nu plătim deloc acciza folosită în agricultură.

De asemenea, vedem o lipsă clară a forţei de muncă şi este din ce în ce mai acută. Sunt probeleme foarte grave pe care guvernul nu le ia deloc în calcul pentru a crea strategii. Noi creăm strategii pe 3 luni, 6 luni, 9 luni, maxim un ciclu electoral, în timp ce ţări din Europa îşi creează strategii alimentare pe 20 – 30 de ani. Noi nu ne aplecăm asupra a ceea ce a lăsat guvernul dinainte, adică să continuăm strategii începute și dacă nu sunt bune le upgradăm situației, nevoilor și mai avem și un aparat public în administrație, care este închistat în timp, gândim ca în anii ’90, nu avem oameni care să fie dedicați nevoilor și timpurilor noastre.”, a mai spus fermierul.

Șt. B.