Sistemul de pensii, tocătorul de destine
Guvernanții postdecembriști, indiferent de culoarea politică, au reușit să inducă unui segment important de populație, mai ales tinerilor, ideea că pensionarul de rând ar fi un soi de atîrnache la bugetul de stat și că ar trăi din munca actualilor angajați.
Nimic mai fals. Pensia nu este în nici un caz vreun transfer de la bugetul de stat și nici vreo subvenție, iar pensionarul nu pote fi în nici un caz beneficiarul milei bugetului public.
De la prima lege a pensiilor din 1990, pensionarul a fost definit ca o persoană care din veniturile sale, provenite din partea activă a vieții din orice contract lucrativ încheiat cu o entitate de stat sau privată, a depus un anumit număr de ani o sumă de bani pentru obținerea unei pensii. În aceste condiții, pensia nu este ban public, ci banul privat al deponentului, administrat de stat.
Rând pe rând, guvernele din democrația noastră originală au făcut praf sistemul de pensii. Recalculate, indexate, prost calculate ori nedrept distribuite și redistribuite, pensiile și majoritatea covârșitoare a pensionarilor au suferit din cauza hoției și prostiei politice. Iar azi e destul de clar că dacă nu se schimbă ceva, în 10-15 ani pensiile nu se vor mai putea plăti.
Dar cine să facă schimbarea? Puterea, care a renunțat la creșterea progresivă, în pas cu inflația, a pensiilor și acordarea de stimulente fiscale celor care vor să mai lucreze după vârsta pensionării, în favoarea măririi vârstei de pensionare și interdicției cumulului pensiei cu salariul ordonate de Comisia Europeană? Sau opoziția care bate toba măririi pensiilor cu procente astronomice? În nici un caz.
„Reforma Ghinea” a sistemului de pensii, cuprinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență nu este decât „O mare fîsîială cu impact zero în planul reformei sistemului de pensii”. Și asta n-o spunem noi, ci profesorul universitar Crisrian Păun, fostul consilier al lui Ludovic Orban.
„Aceeași frică și același populism și politicianism ieftin, tipic politicienilor mici. Așa se întâmplă când îți pui destinul în mâna unor oameni fără viziune și fără curaj. Care refuză să stea de vorbă cu specialiștii sau refuză să citească ce scriu specialiștii.”, a mai spus Cristian Păun.
Un alte specialist, economistul Adrian Cîciu, o „combate” pe Raluca Trucan, ministrul Muncii, care a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că până în 2022 pensiile vor crește cel puțin cu rata inflației, un scenariu pe care Cîciu îl face praf. „Eu nu mai cred în promisiunile doamnei Turcan privind creșterea pensiilor anul viitor
Cu atât trebuie să crească pensia. Minim minimorum.
11,7% reprezintă inflația 2020 + inflația 2021 + inflația 2022.”, a comentat Cîciu pe pagina sa de facebook.
Așa că românii pot lăsa orice speranță atunci când intră pe tărâmul absurd și tocător de nervi și de vieți al sistemului de pensii.
Șt. B.
Despre autor
