Singura soluţie, încă o revoluţie?
Modificările pe care Ministerul Afacerilor Interne, condus de Radu Stroe, vrea să le facă Codului Rutier au bulversat opinia publică şi mai ales pe cei pentru care şofatul nu e un hobby, ci o profesie. Doar nişte minţi bolnave puteau să născocească asemenea propuneri aberante, care n-au nici o justificare. Doar dacă nu cumva MAI vrea să concureze ANAF-ul şi să aducă mai mulţi bani la buget, deşi nu asta e menirea sa. Sunt oameni simpli, care circulă cu o maşină de o mie-două de euro, cum să le ceri să plătească 4000 de euro amendă? S-a gândit marinarul de apă dulce Radu Stroe ce face un şofer profesionist, care are familie şi copii de crescut, dacă după o greşeală în trafic e obligat să „tragă pe dreapta” 4 ani? Îşi pune laţul de gât sau îşi ia lumea în cap.
Ca în cea mai neagră dictatură comunistă, „democratul” Radu Stroe n-a consultat pe nimeni. Nu mai vorbim de cei cărora li se aplică noile prevederi, care se pare că nu contează pentru el, dar nici pe şeful său de partid, Crin Antonescu. Care s-a declarat nemulţumit de faptul că ministrul său a propus Guvernului modificarea Codului Rutier, înainte de a discuta această temă în partid, şi a adăugat că vrea să discute cu premierul acest subiect pentru a vedea dacă nu cumva anumite prevederi sunt „nepotrivite” sau „exagerate”.
Că chiar aşa sunt o confirmă indirect chiar Crin Antonescu când spune că a vorbit cu mulţi oameni în aceste zile „…care m-au sunat să mă întrebe dacă m-am certat sau m-am împăcat cu Ponta, nici măcar despre Roşia Montană, dar m-au sunat să-mi explice că este totuşi prea mult pentru o greşeală pe care o poţi comite să îţi pierzi permisul 4 ani”.
E, într-adevăr, mult, domnule Antonescu, aşa cum sunt mult prea mari amenzile, dacă le raportăm la salariile din România.
Se pare că politicienii noştri nu ştiu decât să dea cu parul. Nu consultare publică, nu dezbatere parlamentară. O ordonanţă de urgenţă de Guvern şi gata. De-a doua zi, proştii care votează sunt la mâna poliţiştilor.
Ce s-a făcut în 23 de ani pentru siguranţa circulaţiei în trafic? Nimic. Din cel mult 5 km în 5 km (distanţa între două localităţi) ai restricţie de viteză la 40-50 km, nu există drumuri pentru căruţe, şi le întâlneşti zi şi noapte, inclusiv pe drumurile europene, bicicliştii nu au piste şi sunt prea multe căi rutiere care n-au trotuare. Şi în timp ce trenurile circulă goale, s-a încurajat într-o măsură suspect de mare transportul cu microbuze care au umplut şoselele, aglomerând traficul. Ca să nu mai vorbim de indicatoarele plasate strategic, ca să te poată amenda poliţiştii care stau la pândă.
În occident faci 1000 de kilometri în 12 ore, la noi faci 500 în 24 de ore şi pe lângă riscul de a-şi distruge maşina, dacă modificările vor intra în vigoare, va exista şi riscul de a-ţi pierde carnetul pe 4 ani şi de a plăti o amendă aberantă.
Nu ştim din ce legislaţii ale unor ţări europene s-au inspirat cei de la Ministerul de Interne, dar mai degrabă din ţările ex-sovietice decât din spaţiul occidental.
Dacă ar fi adoptat modelul german sau elveţian, în nici un caz n-ar fi ieşit acest ghiveci otrăvit în care „prevenţia” nici n-a fost pusă la socoteală. Doar măsuri coercitive insuportabile.
S-au gândit domnul Stroe şi sfetnicii săi că dacă măsurile propuse ar intra în vigoare am rămâne o ţară fără şoferi în câţiva ani? Câţi dintre cei amendaţi cu 3500 de euro îşi pot permite achitarea la termen a amenzii în condiţiile în care salariul minim se învârte în jurul a 150 de euro s-au gândit?
Nu e destul că impozitele şi taxele au suspendat atâţia agenţi economici din „trafic”, domnilor liberali, care promiteaţi că veţi diminua taxele şi impozitele, în campania electorală, iar acum nu ştiţi ce biruri să mai inventaţi.
Ce mai urmează, dacă în supuşenia lor proverbială românii vor accepta şi această batjocură cu modificare Codului Rutier? Să treceţi la faza următoare, adică la dictatură politică şi sclavie economică?
În România ultimilor ani clasa politică s-a jucat şi încă se mai joacă cu focul şi prin incompetenţa şi lăcomia ei a compromis capitalismul, făcându-i pe mult prea mulţi români să-l regrete pe Ceauşescu şi regimul lui.
Mulţi români, chiar dintre cei obişnuiţi cu umilinţa dinainte de 1989, au ajuns la capătul răbdării, pentru că drepturile câştigate după revoluţie nu compensează mizeriile pe care trebuie să le suporte zilnic. Şi ferească Dumnezeu ca mămăliga să explodeze iar, şi tinerii de azi, care n-au frica în oase, să înfăptuiască adevărata revoluţie. Cea care să condamne cu adevărat comunismul prin eliminarea din viaţa politică a ultimilor lupi îmbrăcaţi în blană de oaie.
În occident se umplu străzile de protestatari la orice taxare abuzivă sau aberaţie legislativă. La noi, toată lumea cleveteşte pe la colţuri, înjură în barbă, dar nimeni nu ia taurul de coarne, iar politicienii îşi fac de cap şi le merge bine. Noi stăm cu capul plecat şi ne merge rău.
Tinerii care protestează împotriva proiectului Roşia Montană ar putea fi un prim semnal pentru deşteptarea românilor „din somnul cel de moarte”, iar faptul că au apărut şi primele revendicări politice (demisia miniştrilor Şova, Barbu şi Rovana Plumb) ar trebui să-i îngrijoreze pe politicieni, în general, şi pe cei din USL, în special.
Florică MARA
P.S. Pentru că socotim că modificarea Codului Rutier este o problemă de larg interes general, vom coborî în stradă pentru a cere şi părerea cetăţenilor. De asemenea, pentru cei care au posibilitatea să-şi exprime opiniile şi on-line, o pot face la adresa ziarulmara@email.com.
Despre autor
