Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul creștinilor și simbol al curajului în credință

Sfântul Dumitru este prăznuit în fiecare an pe data de 26 octombrie. Fiind o sărbătare importantă pentru români, Sfântul Dumitru este o zi marcată de tradiții și superstiții aducătoare de noroc și sănătate. Sfântul Dimitrie Izvorător de Mir a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu și era fiul voievodului cetății Tesalonicului. Acesta a fost botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Sfântul Dumitru era învățat de către părinții lui, în cămara cea ascunsă a palatului lor, tainele sfintei credințe, milostenia către cei săraci și facerea de bine către cei ce aveau nevoie. Moaștele Sfântului Dimitrie se află în Tesalonic, în biserica de pe locul martiriului său. Pentru că din moaștele sale a curs și curge mir, Sfantul Dimitrie a primit și numele de Izvoratorul de Mir. Mirul este dăruit creștinilor pentru diverse boli spre vindecare. În prima duminică după sărbătoarea Sfântului Dimitrie, la Vecernie, este deschisă racla în care sunt prezente sfintele moaște, unde Mitropolitul scoate tava de sub sfintele moaște cu mir, care este amestecat cu ulei de la Sfantul Maslu și este dăruit credincioșilor bolnavi spre tămăduire. Sfântul Dumitru este ultima, dar și cea mai însemnată sărbătoare a toamnei. Conform superstițiilor pastorale, ziua de Sf. Dimitrie reprezintă începutul iernii. În ajunul zilei sale de cinstire, se aprind focuri, peste care sar copiii pentru a fi feriți de boli tot anul sau tinerii care doresc să se căsătorească mai repede. Rolul acestui foc este acela de a le oferi căldură morților și de a feri gospodăria de fiarele sălbatice și de boli. Tăciunii stinși erau aruncați în livadă și grădini pentru a da putere pământului să rodească. Credincioșii vin la biserică pentru a aprinde lumânări, pentru a se ruga la icoana Sfântului și pentru a cere ajutorul său în încercări. Sfântul Dimitrie ne învață că adevărata biruință nu se câștigă prin arme, ci prin credință, prin răbdare și iubire jertfelnică. El este o icoană vie a curajului de a-L mărturisi pe Hristos într-o lume care adesea uită de Dumnezeu.

A doua zi după Sfântul Dumitru, pe 27 octombrie, este celebrat Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou sau Dimitrie Basarabov, sfântul ocrotitor al Bucureştilor. În capitala României se organizează, în fiecare an, un mare pelerinaj la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou. Sf Dimitrie cel Nou s-a născut în secolul al XIII-lea, în satul Basarabovo din Bulgaria. Se crede că părinții săi erau simpli țărani, așa cum este menționat în scrierile bisericești. Tot aici se spune că a fost foarte credincios încă din copilărie, postind și rugându-se cu tărie. Așa cum se arată în Viețile Sfinților, Sf. Dimitrie cel Nou a fost inițial păstor de vite în satul său natal. El şi-a petrecut o lungă perioadă din viață într-o peșteră din apropierea locului în care s-a născut, în post aspru, abstinență și rugăciune, complet izolat de lume. După moartea sa, moaștele sale au fost găsite de localnici în apele râului și au fost așezate în biserica din satul Basarab, iar ulterior au ajuns la biserica de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti.

Sărbătoarea Sfântului Dimitrie este un prilej de rugăciune, de recunoștință și de întărire în credință.

Sărbătoarea Sfântului Dimitrie ne amintește că adevărata putere vine din credință, nu din forță. Curajul său, smerenia și dragostea pentru Dumnezeu au făcut din el un simbol al biruinței spirituale asupra răului. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, rămâne un simbol al biruinței prin credință, un sfânt care nu doar a murit pentru Hristos, ci continuă să lucreze minuni pentru cei ce îl cheamă cu credință.Într-o lume plină de frământări, el ne amintește că puterea nu vine din sabie, ci din rugăciune, și că mirul său tămăduitor este semnul iubirii lui Dumnezeu față de oameni.

Adriana VENE