Ședința Grupului de Lucru Mixt, la Prefectura Teleorman

Măsurile luate la nivelul județului, în 2017, pentru incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rrome

La sediul Instituției Prefectului județului Teleorman a avut loc, ieri, 8 februarie 2018, începând cu ora 11:00, o ședință a Grupului de Lucru Mixt organizat la nivelul județului Teleorman, ședință condusă de directorul de cancelarie a prefectului, George Chițu. În cadrul întâlnirii au fost dezbătute următoarele puncte de pe ordinea de zi:

Raportul anual de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea Planului Județean de Măsuri pe anul 2017 pentru incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rrome;
Prezentarea și aprobarea Planului județean de măsuri pentru incluziunea socială a cetăţenilor români aparţinând minorității rrome -2018.

În prima parte a ședinței a fost reactualizată componenţa Grupului de lucru Mixt organizat la nivelul judeţului Teleorman, prin ordin al prefectului Florinel Dumitrescu, în temeiul dispoziţiilor art. 26, alin.(1) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Măsurile implementate de către serviciile publice deconcentrate pentru incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rrome au fost prezentate în Raportul anual de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea Planului Județean de Măsuri pe anul 2017.

Din acesta reiese, printre altele, că în domeniul Educației, la nivelul județului Teleorman, principalele probleme în rândul populației școlare de etnie rromă sunt absenteismul și riscul părăsirii timpurii a școlii, care sunt net mai mari în rândul elevilor rromi decât al celor nerromi. Acestea sunt principalele cauze de scădere a performanței școlare la elevii rromi, ceea ce reduce semnificativ șansele de reușită școlară.

O altă concluzie a raportului, pe același segment al Educației, este aceea că în ceea ce privește accesul la educație, la nivelul performanței se constată menținerea decalajului dintre elevii rromi și cei nerromi, principalii cauze fiind: nivelul educației părinților, mediul de rezidență al elevului, capitalul cultural al familiei, pregătirea preșcolară a elevului (numărul de ani de grădiniță sau vârstă la care un copil de etnie rromă ia contact cu mediul școlar); calitatea educației primite, manifestarea unor ușoare forme de discriminare și menținerea unor clișee, stereotipuri negative la adresa copiilor rromi, din partea unor cadre didactice; formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive etc.

Din același document reiese că la nivelul unităţilor de învăţământ au fost derulate proiecte educaționale ce promovează combaterea discriminării şi a excluziunii sociale prin desfășurarea unor campanii de dezbateri şi informare referitoare la minorităţi, la continuarea studiilor de liceu sau facultate, în vederea accesării locurilor speciale.

În ceea ce privește stimularea creşterii ocupării forţei de muncă a persoanelor aparţinând minorităţii rome, la nivelul judeţului, în anul 2017 au fost întreprinse acțiuni, printre care: caravana ocupării în mediul rural și pentru comunitățile de romi; implementarea măsurilor prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr.279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, în vederea integrării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile, inclusiv a cetățenilor români aparținând minorității rome, cuprinse în programele de formare profesională și de ocupare a forței de muncă.

În urma acestor măsuri, anul trecut au fost cuprinse la măsuri active un număr de 50 persoane de etnie romă, din care:17 persoane cuprinse în servicii de mediere a locurilor de muncă vacante, din care 15 persoane ocupate; 32 persoane cuprinse în servicii de informare și consiliere profesională;1 persoană ocupată în urma cursurilor de formare profesională.

Și în domeniul Sănătății, în 2017 au fost luate măsuri care să contribuie la creşterea accesului cetăţenilor aparţinând acestei minorităţi la serviciile de sănătate publică şi la creşterea speranţei de viaţă. Astfel, au fost organizate campanii de vaccinare a copiilor nevaccinați din comunitățile de romi, în 74 de localități au fost derulate campanii de educație sanitară privind bolile transmisibile și netransmisibile, de prevenire a îmbolnăvirilor (TBC, HIV/SIDA, bolile cu transmitere sexuală), la care au participat cetățeni romi.

În ultima parte a raportului au fost prezentate măsurile implementate de către autoritățile administrației publice locale pentru comunitățile de cetățeni de etnie rromă din județul Teleorman.

M. MEILĂ