Sărăcia umbreşte şi Mărţişorul
Târgul Mărţişorului din Alexandria e mai ofertant ca niciodată şi te-ai fi aşteptat ca numai cu o zi înainte de 1martie vânzările să meargă strună. Dar realitatea teleormăneană, unde sărăcia s-a strecurat pe nesimţite în aproape toate ungherele, umbreşte sărbătoarea care anunţă intrarea în anotimpul renaşterii. Din păcate, doar natura respectă tradiţia. Oamenii şi-au cam pierdut speranţa că vor veni vremuri mai bune şi nu mai ştiu să se bucure, iar grija pentru ziua de mâine îi obligă să drămuiască fiecare bănuţ, şi sunt tot mai puţini cei care îşi rup de la gură pentru a face sau a-şi face o bucurie.
Am stat de vorbă cu câţiva “expozanţi” care au confirmat ceea ce noi doar bănuiam după ce văzusem cumpărătorii plimbându-se din stand în stand, nehotărâţi şi stingheriţi de insistenţa vânzătorilor care încercau să-i determine să cumpere.
La fel şi în piaţa de flori, unde nici măcar ghioceii, vestitorii primăverii, n-aveau succesul scontat, deşi erau cei mai accesibili ca preţ.
Ghivecele, cu splendidele flori de cameră, stau şi ele nemişcate pe tarabe, deşi preţurile erau rezonabile, ca să nu mai vorbim de florile cu pretenţii, expuse sub cupolă.
Singurii care nu se uitau la bani, ci la frumuseţe şi valoarea de simbol erau câteva grupuri de elevi care făcuseră colectă şi cumpărau mărţişoare şi flori pentru “dirigă” şi “profe”.
O rudăreasă de la Zimnicea, chircită pe vine în faţa unei cutii de carton plină cu buchete de ghiocei regreta că n-a găsit o “vatră de urzici” în pădure „că alea s-ar fi vândut mai bine”.
Să sperăm că mărţişorul de anul viitor îi va găsi pe români cu mai mulţi bani în buzunar iar sărbătoarea va fi aşteptată cu bucurie, nu cu grija cum îţi împarţi banii ca să-ţi ajungă şi pentru un mărţişor pe care copilul să-l dăruiască mamei sau învăţătoarei.
M.M.
Despre autor
