Românii adevăraţi nu sunt de acord cu vânzarea terenurilor agricole către străini

Până la finele anului 2013, potrivit legii, străinii – persoane fizice nu au dreptul de a cumpăra terenuri agricole în România, putând face acest lucru doar dacă au firme deschise în ţara noastră. Conform statisticilor oficiale, în prezent circa 9% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de către cetăţeni străini, care au concesionat sau cumpărat terenuri agricole, în conformitate cu prevederile Codului Civil. Prevederi care se referă la obligativitatea ca aceştia să aibă domiciliul în România, iar exploataţiile agricole persoane juridice să fie înmatriculate în România, dacă doresc să deţină şi/sau să lucreze terenuri agricole.
Suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele anului 2011 se ridica la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.
De la 1 ianuarie 2014, conform prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, piaţa funciară din România trebuie liberalizată, străinii având dreptul a cumpăra terenuri agricole. O perspectivă foarte proastă, vânzarea masivă de terenuri agricole nefiind agreată de către români, de dreptul de proprietate asupra pământului depinzând însăşi siguranţa alimentară a celor 20 de milioane de români. Pentru a preîntâmpina un astfel de deznodământ, actualul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat în nenumărate rânduri că va găsi soluţiile legale pentru a limita posibilitatea străinilor de a cumpăra terenuri agricole în ţara noastră. Au trecut deja două luni din 2013, timp în care s-a dovedit că Ministerul Agriculturii şi Guvernul României nu au găsit soluţiile necesare pentru a bloca posibilitatea de vânzare de terenuri agricole către străini. După părerea românilor care încă mai ţin la identitatea noastră naţională, singura soluţie este adoptarea imediat a unei legi prin care se interzice vânzarea terenurilor către străini. Iar exemplul guvernului ungar în această privinţă este, fără doar şi poate, de urmat.
Din păcate, oficialii Ministerului Agriculturii dau uneori senzaţia că sunt copleşiţi de o astfel de problemă, prin declaraţiile din ultima vreme lăsând să se înţeleagă faptul că adoptarea unor măsuri de interzicere a vânzării de terenuri agricole către străini ar fi deja tardivă, iar înstrăinarea pământului nu reprezintă o tragedie. Aşa cum a făcut-o recent secretarul de stat Achim Irimescu :”Tragedia” în privinţa achiziţionării terenurilor agricole româneşti de către străini s-a petrecut şi până acum, în condiţiile în care orice persoană fizică din Vest, din state membre sau nemembre ale Uniunii Europene, a putut să vină în România şi, cu 300 de euro, să-şi înfiinţeze o firmă şi să cumpere pământ. În Tratatul de aderare la Uniunea Europeană noi am stabilit şi am fost acord ca, din 2014, să permitem achiziţia terenurilor de către persoanele fizice. În opinia mea, dar este strict opinia mea, tragedia s-a întâmplat până aici, pentru că orice firmă, orice persoană din Vest, din alte state membre sau nemembre, putea să vină în România stabilindu-şi o firmă, care costă 300 de euro, şi să cumpere pământ cât are nevoie să-şi deruleze afacerea“.
Aşa este, desigur. S-au făcut greşeli de neiertat, şi acum a venit timpul să tragem consecinţele. Dar avem noi dreptul ca să permitem ca o astfel de greşeală să fie perpetuată ? Vom putea avea conştiinţa împăcată dacă nu facem tot ceea ce depinde de noi pentru ca greşelile comise de către foştii guvernanţi să nu mai fie repetate, dacă nu vom lua măsurile ce se impun pentru pământul să rămână pe vecie în posesia poporului român?

George ZAVERA