România va avea un plan de restaurare a naturii

România va avea, în premieră, un plan de restaurare a naturii pentru a proteja resursele de care depindem și a reduce efectele schimbărilor climatice, a anunțat ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor informează, într-un comunicat, că România va avea, în premieră, un plan de restaurare a naturii, pentru însănătoşirea ecosistemelor de economie, agricultură, apă şi climă, scopul final fiind sănătatea oamenilor.

Planul Naţional de Restaurare pentru Natură va putea fi pus în aplicare cu fonduri europene în valoare de 17 milioane de lei.

“Vom avea, în premieră, în România, un plan de restaurare a naturii care leagă direct sănătatea ecosistemelor de economie, agricultură, apă, climă şi de sănătatea oamenilor. În contextul european, el vine din aplicarea regulamentului UE privind restaurarea naturii, adoptat pentru a opri degradarea ecosistemelor şi pentru a reface zonele afectate”, a declarat ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu.

Potrivit aceleiaşi surse, România are nevoie de un astfel de plan de restaurare a naturii pentru a proteja resursele de care depindem și a reduce efectele schimbărilor climatice, în condițiile în care polenizatorii, solurile vii și apa disponibilă sunt esențiale pentru hrană. De asemenea, planul va avea și un impact economic, mai precis: mai puține pagube din inundații, costuri mai mici pentru tratarea apei, turism natural, locuri de muncă în restaurare ecologică, stabilitate pentru agricultură și silvicultură.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: elaborarea Planului Naţional de Restaurare, ca instrument strategic de politică publică pentru implementarea Regulamentului european privind restaurarea naturii, consolidarea capacităţii administrative şi instituţionale a MMAP şi a instituţiilor vizate pentru implementarea pe termen lung a PNR şi asigurarea participării publice şi a implicării actorilor relevanţi în toate etapele procesului de elaborare şi implementare a PNR.

Fără planificare coerentă, există riscul de pierdere de fonduri europene, sancțiuni ale Comisiei Europene, politici haotice și conflict între dezvoltare și protecția mediului, mai precizează sursa citată.

Dana PĂUNE