România mea: oameni și evenimente

Inaugurarea primelor școli din Blaj, școli pentru „fiii neamului nostru”

La 21 octombrie 1754 se inaugurau primele şcoli din Blaj, Blajul devenind astfel centrul învăţământului românesc din Transilvania.

Şcolile din Blaj au fost constituite sub patronajul Bisericii Române Unite cu Roma (Biserica Greco-Catolică), datorită acestor şcoli Blajul fiind supranumit „Mica Romă”.

Iniţiativele de fondare a unor şcoli româneşti îi aparțin marelui luptător pentru drepturile poporului român din Transilvania, Inocenţiu Micu-Klein (1692-22 sept. 1768), episcopul martir. Acesta a adresat împăratului Carol al VI-lea o serie de memorii, în care cerea înlăturarea discriminărilor şi nedreptăţilor pe care le sufereau românii. Într-un memoriu din 1732, episcopul arăta necesitatea imperioasă a înfiinţării de şcoli pentru „fiii neamului nostru”.

După surghiunirea episcopului Inocenţiu, urmaşul său la conducerea Bisericii Române Unite cu Roma este episcopul Petru Pavel Aron (1709-9 martie 1764). Acesta înfiinţează, printr-un document din 11 octombrie 1754, şcolile din Blaj pe care le numeşte metaforic „fântâni ale darurilor”.

Este vorba, pentru început, de trei şcoli pentru fiii ţăranilor iobagi români şi ai oamenilor săraci de la oraşe.

Şcoala de obşte era o școală elementară, pentru învăţarea citirii, scrierii, socotirii şi „cântării” în limba română, fiind gratuită, „nici o plată de la ucenici aşteptându-se”.

Cea de a doua era Şcoala latinească. Școală de grad mediu, va deveni gimnaziu şi liceu.

Cea de a treia, Şcoala de preoţie, va deveni mai târziu seminar, apoi Academie Teologică.

Pe băncile Şcolilor din Blaj au învățat următorii membrii ai Academiei Române: Nicolae Densuşianu, Ion Bianu, Ion Agârbiceanu, Zenovie Pâclişanu, Gheorghe Suciu, Octavian Fodor, Emil Negruţiu.

Sursa și sursa foto: ziarulunirea.ro,ro.wikipedia.org

Documentare: Cornelia RĂDULESCU