România mea: oameni și evenimente * Victor Babeș

Victor Babeș (4 iulie 1854, Viena-19 octombrie 1926, București) a fost un bacteriolog și morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893 și fondatorul școlii românești de microbiologie.

În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume („Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase”- 1885), prin care a pus bazele moderne ale acestei științe.

Născut la Viena, Victor Babeș a fost fiul deputatului Vincențiu Babeș (originar din Banat) și al Sophiei Goldschneider, descendenta unei influente familii vieneze. Victor Babeș a urmat Gimnaziul Catolic din Budapesta, studiind medicina la Universitatea din Budapesta și Viena, unde și-a luat doctoratul. Victor Babeş s-a înscris inițial la Conservator, însă a renunţat în scurt timp deoarece sora sa, Alma, a decedat din cauza tuberculozei. În urma acestei tragedii, a decis să urmeze o carieră în medicină şi să ajute oamenii suferinzi.

Și-a început cariera științifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de anatomie patologică (1874-1881).

În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie și pleacă la Paris, unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil.

În perioada 1885-1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch, în anul 1881 primește titlul de conferențiar (docent privat), iar în 1885, postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta.

În 1887 a fost chemat la București ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie.

Puțini știu că Victor Babeş, datorită patriotismului său, care l-a făcut să accepte propunerea ministrului Învăţământului din România, D. A. Sturdza, de a se stabili la Bucureşti şi de a pune aici bazele cercetării bacteriologice româneşti, a ratat probabil şansa de a fi unul dintre primii laureaţi ai Premiului Nobel pentru medicină.

Activitatea științifică a lui Victor Babeș a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică. A demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. De o deosebită importanță este descoperirea unei clase de paraziți care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate.

Victor Babeș a publicat în 1892, împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un „Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos” și editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București, iar datorită formației sale științifice de bază, a creat concepția ce poate fi denumită „patomorfologia procesului infecțios”, sinteză a microbiologiei cu histopatologia.

Activitatea lui Babeș a influențat și dezvoltarea medicinei veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns legate de obiectivele medicinei profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabică în România, ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile grave, cu seroterapia.

Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor.

Victor Babeș a fost membru al Academiei Române 1893), membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris și ofițer al Legiunii de Onoare (Franța).

Studiind cauzele pelagrei, care avea extindere în masă (ca și tuberculoza), a subliniat esenţa socială a acesteia, iar în anul 1907 a spus: „Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor.”

„Iubeşte-ţi profesiunea şi socoteşte-o cea mai frumoasă dintre toate şi astfel izbânda va fi deplină.” (Victor Babeș)

Sursa și sursa foto: ro.wikipedia.org, http://ler.is.edu.ro

Documentare: Cornelia RĂDULESCU