România, între gaze scumpe și gaze ioc

Din două una. Guvernanții noștri sunt ori proști, ori nebuni. Altfel nu se explică întoarcerea pe dos a legilor pieței libere. Liberalizarea prețurilor ar fi trebuit să ducă la scăderea tarifelor, prin creșterea concurenței. Dar la noi s-a întâmplat exact pe dos. Prețurile au explodat și au devenit insuportabile pentru majoritatea covârșitoare a salariaților și pensionarilor.

Dar nici agenții economici nu vor suferi mai puțin. Prețurile de producție vor crește exponențial, punând în pericol competivitatea producătorilor români sau străini, care cumpără gaze și energie de pe piața românească, la prețuri aberante, și nu vor mai face față concurenței. Și au de ales între faliment sau relocarea afacerilor. Asta ar însemna șomaj masiv, bani mai puțini la buget și un nou exod masiv al forței de muncă, de care occidentul are mare nevoie.

Dar prostia și nebunia guvernanților noștri n-are limite. Pentru că dacă creșterea prețurilor e de natură să ne îngrijoreze, o altă boacănă a lui Cîțu și a ministrului său al Energiei, Virgil Popescu, e suficientă ca să ne înspăimânte de-a dreptul. Pentru că în iarna ce va să vină s-ar putea să n-avem gaze deloc. Și asta pentru că la aceeași dată, anul trecut, depozitele de gaz erau pline în proporție de 90%, iar anul acesta s-au înmagazinat doar 65%. Asta în condițiile în care prin finalizarea conductei BalkanStream, gazele provenite din Rusia nu vor mai ajunge în România prin Ucraina, ci prin Ungaria, via Bulgaria și Serbia. Din păcate, capacitatea rețelei ungare e prea mică pentru necesarul României, iar prețul este foarte mare.

Dacă în iarna 2021-2022 vom avea temperaturi scăzute mai mult de 14 zilr, se vor produce importante dezechilibre și va trebui să mai punem o haină pe noi, cum ne îndemna Ceaușescu. Așa că nu prețul la gaze va fi cea mai mare problemă a României, ci lipsa efectivă a acestora.

Șt. B.