România îmbătrânește de la an la an

La alegerile din 1992 ponderea pensionarilor în totalul votanților nu trecea de 10%. Acum, pensionarii sunt o adevărată mașină de vot – un sfert din cei de pe listele Autorității Electorale Permanente au peste 65 de ani.

Guvernul tocmai a mărit pensiile cu 26%, iar potrivit premierului Marcel Ciolacu efortul bugetar este de aproximativ 800 de milioane de lei.

Îmbătrânirea populației are consecințe economice semnificative: încetinirea economiei, creșterea cheltuielilor cu sănătatea și pensiile, dar creează o nișă de piață care va crește: cea a serviciilor medicale. Pe scurt, pe baza calculelor Comisiei Europene, peste 20 de ani ne vom apropia de un milion de pensionari suplimentar, iar bugetul va aloca de 5 ori mai mulți bani decât în prezent.

Îmbătrânirea rapidă și creșterea economică mai lentă vin la pachet în economii precum cea a României. O altă ecuație de rezolvat ține de faptul că în țările sărace trebuie să te gândești la timp care va fi nivelul pensiei și să începi să pui bani deoparte mai din tinerețe.

Raportul de dependență demografică, adică raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populația în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane a ajuns la 56,8 persoane tinere și vârstnice la 100 de persoane adulte. Acum 5 ani, abia trecea de pragul de 50 de „dependenți” la 100 de adulți.

Mai simplu, deteriorarea raportului de dependență este în general inflaționistă, deoarece angajații produc mai mult decât consumă, în timp ce persoanele dependente consumă, dar nu produc.

Înrăutățirea bruscă a ratelor de dependență înseamnă că numărul persoanelor dependente care consumă, dar nu produc îl va depăși pe cel al salariaților care generează venituri. Iar rezultatul inevitabil va fi inflația. Deocamdată nu este clar de unde vor veni resursele care le vor permite bătrânilor să consume după pensionare.

Prima variantă ar fi creșterea vârstei de pensionare. A doua ar fi ca angajații să-și finanțeze propria pensie economisind mai mult. Deși e foarte dificil la 25 de ani să te gândești cum te vei descurca la 85 de ani și ce nevoie vei avea atunci. Iar al treilea canal ar fi ca statul să impoziteze mai mult lucrătorii și să folosească acei bani pentru a-i transfera către bătrâni – atât pentru asistență medicală, cât și pentru pensii.

Inegalitatea și sărăcia sunt uriașe, iar asta se speculează politic la maxim. Dacă eliminăm milionarii în lei (circa 60.000 de români au depozite bancare de cel puțin 1 mil. lei), restul populației abia dacă are 2.000 de euro puși la saltea, spune Florian Neagu, director al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR.

„Avem niște probleme cu capitalul uman. Trei, mai precis: Prima, că suntem tot mai puțini – avem o scădere a populației de circa un milion de persoane între cele două recensăminte (2011-2021). A doua, că suntem tot mai bătrâni. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat foarte mult, cu 20 de puncte procentuale, de la 101% la 121%, cât e în prezent. Iar al treilea lucru este legat de educație, unde, deși nivelul în ultimul deceniu s-a îmbunătățit semnificativ, în continuare suntem pe ultimul loc în ierarhia europeană. Pe scurt, suntem tot mai puțini, tot mai bătrâni și cu grad de educație relativ modest, ceea ce constituie o vulnerabilitate a capitalului uman al acestei țări. Această vulnerabilitate va avea o implicație asupra stabilității financiare. Nu azi, nu mâine, dar în 10-20 de ani vom ajunge să o decontăm”, afirmă Florian Neagu.

Odată cu scăderea ratei natalității și creșterea speranței de viață în ultimele decenii, populația de 65 de ani și peste a lumii o depășește pe cea sub 5 ani, iar în 2065 o va depăși și pe cea sub 15 ani, potrivit Națiunilor Unite.

Unii se referă la schimbarea demografică ca la un „tsunami de argint”, un termen care echivalează îmbătrânirea populației cu un dezastru natural. Însă, în timp ce longevitatea creează presiuni asupra instituțiilor, de la pensii la familie, țările care se uită puțin la ce le așteaptă în viitor vor găsi probabil soluții mai bune.

Pavel ACHIM