România crește salariul minim, dar rămâne sub media europeană
Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut pe economie va crește în România de
la 4.050 de lei la 4.325 de lei. Majorarea, anunțată de Guvern ca măsură de sprijin pentru angajații cu venituri reduse, aduce însă efecte diferite pentru salariați, angajatori și bugetul statului.
Deși creșterea brută este de 275 de lei, suma care ajunge efectiv în buzunarul angajatului este considerabil mai mică. În același timp, firmele vor suporta costuri suplimentare importante, mai ales în domeniile unde salariul minim este larg utilizat. În prezent, un angajat plătit cu salariul minim brut de 4.050 de lei încasează aproximativ 2.574 de lei net.
După majorarea de la 1 iulie, salariul net va ajunge la aproximativ 2.699 de lei. Astfel, creșterea reală pentru angajat este de circa 125 de lei lunar.
Diferența dintre majorarea brută și cea netă este explicată prin nivelul taxelor și contribuțiilor sociale. În plus, facilitatea fiscală aplicată salariului minim se reduce, ceea ce înseamnă că o parte importantă din majorare este absorbită de stat prin impozite și contribuții.
Pentru companii, majorarea salariului minim înseamnă costuri suplimentare mai mari decât suma care ajunge efectiv la salariat.
Costul total suportat de angajator pentru un salariat plătit cu minimul pe economie va crește de la aproximativ 4.134 de lei la circa 4.418 lei lunar. Practic, firmele vor plăti cu aproape 284 de lei mai mult pentru fiecare angajat încadrat la salariul minim.
În sectoarele cu mulți angajați remunerați la acest nivel — comerț, horeca, construcții ușoare sau industrie alimentară — impactul poate deveni semnificativ. Pentru o companie cu 50 de angajați plătiți la minim, cheltuiala suplimentară depășește 14.000 de lei lunar.
Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că unele firme mici ar putea fi nevoite să reducă investițiile, să crească prețurile sau chiar să își restrângă activitatea pentru a acoperi noile costuri salariale.
Guvernul susține că majorarea salariului minim este necesară pentru creșterea nivelului de trai și pentru reducerea diferențelor sociale.
Economiștii spun însă că efectele sunt mixte. Pe de o parte, veniturile mai mari pentru angajații cu salarii mici pot stimula consumul intern. Pe de altă parte, creșterea costurilor pentru firme poate alimenta inflația și poate pune presiune pe sectoarele economice cu marje reduse de profit.
Diferența dintre angajații fără experiență și cei cu vechime devine tot mai mică, ceea ce poate genera tensiuni pe piața muncii.
Chiar și după majorarea de la 1 iulie, România rămâne sub media Uniunii Europene în ceea ce privește salariul minim brut.
Țări precum Luxemburg, Irlanda, Germania sau Olanda au salarii minime care depășesc 2.000 de euro brut lunar. La polul opus se află statele din estul Europei, unde nivelurile salariale sunt mai reduse. România se situează peste Bulgaria, dar încă sub multe state europene dezvoltate.
Creșterea salariului minim rămâne una dintre cele mai sensibile măsuri economice, aflată la granița dintre protecția socială și competitivitatea economică.
Adriana VENE