România cere Comisiei Europene amânarea închiderii centralelor pe cărbune
România a declanșat oficial negocierile cu Comisia Europeană pentru amânarea cu cinci ani a termenului-limită asumat prin PNRR privind închiderea capacităților energetice pe bază de cărbune. Potrivit actualului plan, aceste capacități – însumând 1.755 MW – ar trebui scoase din funcțiune la 1 ianuarie 2026.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține că închiderea ar pune în pericol securitatea energetică a țării, în lipsa unor alternative stabile și complet funcționale. Oficialul argumentează că proiectele menite să înlocuiască aceste centrale – în principal unități pe gaz sau regenerabile – sunt î
ncă în fază incipientă.
Comisia Europeană a transmis deja semnale că va analiza „cu rigurozitate” orice propunere de revizuire a calendarului.
Organizațiile de mediu critică ferm propunerea, considerând-o un pas înapoi în tranziția verde.
Pe de altă parte, sindicatele din Valea Jiului și Gorj au salutat demersul guvernului, spunând că mii de locuri de muncă depind de această decizie.
Fără capacități de producție echivalente, există riscul unor probleme în alimentarea cu energie, mai ales în perioade de consum mare (ex. iarnă).
Centralele pe gaz sau alte surse alternative care să înlocuiască producția cărbunelui sunt încă, în multe cazuri, doar pe hârtie sau în faze incipiente de licitație; dezvoltările estimate durează 2‑3 ani, subliniindu-se că nu sunt pregătite la timp.
Închiderea capacităților pe bază de cărbune fără alternative asigurate ar putea duce la creșteri de prețuri și la importuri mai scumpe de energie, ceea ce afectează consumatorii.
România și-a asumat în 2021, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, un set de reforme ambițioase în sectorul energetic. Închiderea centralelor pe cărbune până la sfârșitul lui 2025 este una dintre cele mai sensibile obligații asumate, în contextul tranziției către o economie verde.
Negocierile se desfășoară la Bruxelles, iar România trebuie să prezinte date concrete privind implementarea proiectelor alternative: stadiul centralelor pe gaz, capacități regenerabile puse în funcțiune, interconectări și investiții în stocare.
Potrivit estimărilor, în lipsa unei decizii favorabile până la finalul lunii noiembrie, există riscul ca România să piardă peste 500 de milioane de euro din fonduri europene, dar și să fie obligată să își respecte jalonul din PNRR – cu toate consecințele sociale și economice implicate.
În timp ce Comisia Europeană cere respectarea jalonului din PNRR, autoritățile române insistă că o tranziție forțată riscă să compromită securitatea energetică a țării.
Indiferent de deznodământ, acest moment devine un test al capacității României de a naviga între obiectivele climatice și nevoile economice.
Adriana VENE
Despre autor
