Repere teleormănene * Conacul de la Mavrodin

Domeniul Mavrodinului, după moartea principelui sârb Miloș Obrenovici, a fost stăpânit de fiul acestuia, Mihail Obrenovici, căsătorit cu principesa ungară Natalia Kesco. Cei doi nu au avut copii.

La scurtă vreme a murit și Mihail Obrenovici (1868), iar proprietatea a fost împărțită între rudele soției lui. Aceștia nu au stăpânit-o multă vreme și au scos-o la vânzare, fiind cumpărată de Societatea Națională de Asigurări și vândută în anul 1909 lui Cristea Capră, care a păstrat-o până în anul 1949, când a fost preluată de statul comunist.

Construirea conacului datează din anul 1890. Această dată este trecută pe frontispiciu alături de inițialele BFN care provin de la Baronul Feodor Nicolici, magnat în Consiliul Aulic al Ungariei, moștenitorul domeniului Mavrodin în perioada 1868-1908.

Cristea Capră a mărit conacul și l-a adaptat nevoilor unei gospodării extinse. Aici proprietarul avea fermă de vite, de oi, de porci și de păsări, iar pe domeniu cultiva viță de vie cu mult succes.

Vinul cramei de Mavrodin a fost apreciat în tot județul, iar prima delegație de comuniști ruși venită în 1950 pentru schimb de experiență, metodă comunistă prin care comuniștii din U.R.S.S. făceau cunoscut teleormănenilor binefacerile colhozului, a fost dusă pentru ospăț și degustare de vin la conacul din Mavrodin.

Cornelia RĂDULESCU