Producția de nuci sub presiunea vremii

România ocupă un loc de frunte în Uniunea Europeană la producția de nuci, datorită condițiilor pedoclimatice favorabile și a interesului crescut pentru livezile de nuc. Cu toate acestea, în ciuda acestui potențial, culturile sunt profund vulnerabile la un factor agricol imprevizibil și adesea devastator si anume  înghețul târziu de primăvară.

Vremea extremă a afectat până și producția de nuci, un sector unde România a excelat în ultimii ani.

Pomicultorii spun că nu au ce să culeagă pentru că, din cauza înghețului  si a  secetei, fructele nu au ajuns la maturitate și s-au uscat. Asta afectează și prețul miezului de nucă și așa ridicat. Pe tarabele din piețe, marfa e de anul trecut și se vinde, în medie, cu 50 de lei kilogramul.

Deși România are condiții naturale favorabile pentru cultura nucului, înghețurile târzii de primăvară reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru fermieri.

Spre deosebire de alți pomi fructiferi, nucul are o sensibilitate deosebită la frig în stadiul de înmugurire și înflorire. Chiar și temperaturi de –2°C pot provoca daune semnificative dacă apar în aprilie sau început de mai, după pornirea vegetației.

În primăvara anului 2019, România a înregistrat înghețuri târzii care au afectat sever livezile de nuc din Transilvania, Moldova și zona Subcarpaților. Producția s-a redus aproape la jumătate, de la peste 56.000 tone în 2018 la  aproximativ 28.000 tone în 2019 conform datelor INS.

În 2023, România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de nuci. Potrivit statisticilor, suprafețele dedicate cultivării nucilor sunt în creștere.

Fermierii au raportat pierderi de până la 80% în unele zone izolate, în special în livezile neprotejate sau cele aflate la altitudine mai mare.

Producția de nuci a scăzut drastic în sudul țării ,producția, după ultimele estimări la nuci, este la 30-40% față de anul trecut. Episodul de îngheț este cu atât mai periculos cu cât este precedat de o perioadă caldă, care determină pornirea timpurie în vegetație.

Perioadele cu cel mai mare risc sunt  sfârșitul lunii martie – început de aprilie, în regiunile din sud și vest ; mijlocul lunii aprilie – început de mai, în zonele deluroase și montane.

Dincolo de pierderile de rod, înghețul poate afecta și viabilitatea mugurilor pentru anul următor sau poate produce crăpături și boli în trunchi și ramuri. Fermierii pot folosi stații meteo automate sau aplicații specializate pentru a anticipa episoadele de îngheț. Intervențiile sunt mai eficiente dacă sunt planificate cu 12–24h înainte. Înghețul de primăvară este un fenomen climatic cu impact agricol sever, iar cultura nucului este printre cele mai vulnerabile. Într-un context de schimbări climatice accentuate, cu ierni blânde și primăveri instabile, riscul înghețului târziu este în creștere.

Pentru ca România să își mențină poziția de lider european în producția de nuci, este esențial ca fermierii să investească în măsuri de prevenție, autoritățile să sprijine financiar fermele afectate, iar cercetarea agricolă să accelereze selecția de soiuri adaptate climatic.

Protejarea nucului nu este doar o problemă de randament, ci una de securitate alimentară, stabilitate economică și adaptare la mediu.

Înghețul de primăvară rămâne unul dintre cele mai imprevizibile și distructive riscuri pentru cultura nucului în România. În condițiile schimbărilor climatice, episoadele de temperaturi extreme devin tot mai frecvente și greu de gestionat. De aceea, investițiile în soiuri adaptate, sisteme de avertizare și protecție, dar și educarea fermierilor, sunt esențiale pentru menținerea unei producții stabile și profitabile.

Adriana VENE

 

Despre autor

Click to listen highlighted text!