Primăriile risipitoare intră în faliment
Am trăit s-o vedem şi p-asta. Ponta le ia pâinea şi cuţitul din mână primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene care nu-şi mai pot plăti datoriile, salariile şi utilităţile. După ce ani de zile au tocat după bunul plac banii publici, iar atunci când nu le-au mai ajuns, au amanetat viitorul prin împrumuturi înrobitoare pentru comunităţi.
Puţine sunt comunele şi oraşele în care s-a mişcat ceva în ultimii 23 de ani, aşa că e normal să te întrebi unde s-au dus atâţia bani. Dar răspunsul nu trebuie căutat prea mult. E de ajuns să intri pe internet şi să cauţi ştiri despre matrapazlâcuri petrecute prin primării. Şi vei descoperi devize umflate, licitaţii trucate, comisioane grase încasate de purtătorii de pix şi ştampilă.
Ori scheme de personal gonflabile, ca să încapă în ele şi profesioniştii şi clientela politică, de cele mai multe ori mai numeroasă decât cei cu adevărat competenţi.
Aşa au ajuns unii primari în rândul bogătaşilor de top, iar unii preşedinţi de consilii judeţene la rangul de baron. În timp ce primăriile şi consiliile judeţene deveneau tot mai rahitice sub asaltul căpuşelor.
Astfel, în 2010, circa 2900 dintre cele peste 3200 de comune din ţara noastră cheltuiau dublu faţă de cât produceau, aşa că Guvernul Boc a pregătit un act normativ prin care se reglementa intrarea în insolvenţă a primăriilor.
Dar cum România se află în plină criză, legea n-a mai fost promovată. Ba, dimpotrivă, s-au făcut tot felul de artificii, mai ales prin neplata arieratelor, care au afectat grav economia privată, pentru a menţine pe linia de plutire din punct de vedere financiar unităţile administrativ teritoriale.
În 2012, autorităţile înregistrau o datorie de 840 de milioane de lei, care în ianuarie 2013 a ajuns la 1,2 miliarde de lei. În aceste condiţii, Fondul Monetar Internaţional a cerut imperativ ca aceste datorii să fie plătite urgent, dacă Executivul mai vrea ca România să mai aibă un acord cu instituţia financiară internaţională.
Iar cum primarii şi preşedinţii de consilii judeţene au preferat să stea cu mâna întinsă la Guvern, în loc să caute soluţii, Cabinetul Ponta a pus piciorul în prag şi în şedinţa de guvern de marţi, 21 mai 2013, a aprobat o ordonanţă de urgenţă care va face ca primăriile să intre în insolvenţă, asemenea unei companii comerciale.
Nerespectarea şi neintroducerea acţiunii de declarare a crizei financiare, care se face la solicitarea unuia dintre creditori, precum şi nedepunerea actelor de insolvenţă, constituie contravenţie şi se sancţionează cu o amendă cuprinsă între 10.000 şi 50.000 lei, iar dacă acest lucru e făcut cu rea voinţă, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene pot face şi puşcărie.
Administratorul judiciar va veghea la respectarea planului de redresare a stării de insolvenţă şi dacă unitatea administrativ teritorială a luat toate măsurile pentru maximizarea veniturilor şi reducerea cheltuielilor. De remarcat faptul că primăriile şi consiliile judeţene vor putea să valorifice toate bunurile din domeniul public privat care nu sunt necesare pentru furnizarea serviciilor publice esenţiale prin vânzare, concesionare sau închiriere. De asemenea, serviciile şi activităţile conexe care nu sunt considerate ca fiind servicii publice esenţiale vor fi suspendate sau desfiinţate pentru reducerea cheltuielilor.
Judecătorul sindic va urmări dacă au fost întreprinse toate măsurile pentru reorganizarea compartimentelor din structura aparatului de specialitate al primarului, respectiv preşedintelui de consiliu judeţean, şi din instituţiile sau serviciile publice de interes local sau judeţean, după caz, finanţate integral sau parţial prin subvenţii de la bugetul local.
Pe perioada insolvenţei, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene, ca şi autorităţile deliberative (consilieri locali şi judeţeni), trebuie să ceară aprobare administratorului financiar pentru a emite dispoziţii şi aproba hotărâri care au impact financiar negativ sau să efectueze alte cheltuieli decât cele necesare furnizării serviciilor publice esenţiale.
De asemenea, se va cere aprobarea administratorului judiciar pentru contractarea de împrumuturi numai pentru refinanţarea datoriei publice şi pentru eventuale angajări de personal.
Situaţia de criză financiară va înceta atunci când problemele financiare nu mai apar timp de 180 de zile calendaristice.
De remarcat că după intrarea în insolvenţă a primăriilor şi consiliilor judeţene, furnizorii de servicii esenţiale (electricitate, gaze, apă, telecomunicaţii şi alte servicii similare) nu au dreptul să întrerupă temporar un astfel de serviciu către unităţile administrativ teritoriale sau către instituţiile sau serviciile publice de interes local sau judeţean, după caz.
Să sperăm că această ordonanţă va fi aplicată cu stricteţe şi va însemna un nou început pentru administraţiile locale din România.
Şt. B.
Despre autor
