Postul Adormirii Maicii Domnului – drumul către lumină prin rugăciune și post
Postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut în popor și sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau al Sântămăriei, este un post care îi pregătește pe creștini pentru cele două mari sărbători ale lunii august – Schimbarea la Față (6 august) și Adormirea Maicii Domnului (15 august).
Postul Adormirii Maicii Domnului începe pe 1 august și durează două săptămâni . În mod obișnuit, lăsatul secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului se face pe data de 31 iulie.
Postul Adormirii Maicii Domnului nu este doar o renunțare la mâncare, ci o călătorie spirituală. Prin rugăciune, iertare și smerenie, fiecare credincios este invitat să se apropie mai mult de Maica Domnului – mijlocitoarea către Fiul ei, Hristos.
Este o perioadă binecuvântată, care încheie vara cu o sărbătoare a speranței și a liniștii sufletești. Sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la amărăciunea pământească la bucuria cerească, unde stă în nemijlocită apropiere de Fiul ei iubit.
Aceste zile de post ne amintesc tuturor de virtuțile și darurile Maicii Domnului, dar și de postul pe care însăși Născătoarea de Dumnezeu l-a ținut înainte de mutarea ei din această viață. Uleiul și vinul sunt îngăduite doar sâmbăta și duminica, iar pește doar în ziua Schimbării la Față (6 august), dacă nu cade miercuri sau vineri. Este un post de tip „aspru”, cu mai puține dezlegări decât Postul Crăciunului.
Această perioadă este cunoscută și ca timpul Paracliselor Maicii Domnului când se fac slujbe speciale de seară în care credincioșii cer ajutor, mângâiere și întărire. În multe biserici se citesc în fiecare seară Paraclisul Mic sau Mare al Maicii Domnului.
Este momentul în care creștinii aduc în rugăciune problemele lor, necazurile familiilor, durerile sufletului și ale trupului. Se spune că în această perioadă, Maica Domnului „ascultă mai atent rugăciunile celor necăjiți”. Mulți consideră că este o perioadă în care rugăciunile sunt ascultate cu mai multă îndurare, iar Maica Domnului este cinstită ca ocrotitoare a familiilor, mamelor, copiilor și celor aflați în suferință.
În lumea satului românesc, acest post este încărcat de ritualuri și obiceiuri populare. În multe regiuni, femeile nu torc și nu spală rufe în această perioadă, în semn de evlavie. De asemenea, în ajunul Adormirii Maicii Domnului, se organizează pelerinaje și privegheri de noapte în multe mănăstiri și biserici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Un alt obicei este spovedania și împărtășania credincioșilor înainte de 15 august, pentru a întâmpina sărbătoarea cu sufletul curat.
În Ardeal, de Lăsatul Secului se mai respectă un obicei care are legătură cu focurile purificatoare. În unele zone, la lăsatul serii, pe dealuri se aprind focuri, iar în această atmosferă se spune că se purifică totul în jur și alungă spiritele rele.
În regiunea Munteniei, nurorile fac plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care le oferă soacrelor, ca relațiile să rămână dulci și în timpul postului.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se bucura de o cinstire deosebită din partea Bisericii. Creștinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Față a Domnului.
Potrivit Tradiției Bisericii, Maica Domnului a fost înștiințată printr-un înger de mutarea ei din această viață.
Luna august este, totodată, o lună a semănăturilor de toamnă, timpul fiind optim pentru aceste activități, în special după data de 15 august.
Creștinii nu trebuie să asocieze postul cu mâncarea, ci la modul cum se raportează în relațiile cu ceilalți, la cât de calmi, respectuoși și îngăduitori sunt.
Postul Adormirii Maicii Domnului nu este doar o perioadă de restricții alimentare, ci mai ales un timp de reflecție, rugăciune și întoarcere către valorile creștine. Într-o lume tot mai agitată, aceste două săptămâni oferă o oportunitate de liniștire interioară, de reînnoire spirituală și de apropiere de cea care este considerată cea mai puternică mijlocitoare în fața lui Dumnezeu – Maica Domnului.
„Postul este mama sănătății, hrana sufletului și începutul pocăinței” – Sfântul Vasile cel Mare.
Adriana VENE
Despre autor
