Poezii
TU
Ești pasul
pe care gândul
îl face spre infinit,
ești clipa
suspendată între a fi
și a deveni,
ești ecoul
fiecărui gest ce
răsună dincolo de timp…
EFEMERITATE
Fereastra tresare
sub atingerea vântului,
razele soarelui
îți desenează conturul pe perete…
Un gând rătăcit
îmi, umple tâmpla obosită,
trupul tău devine o promisiune,
îmbrățișarea,
un răspuns șoptit…
Sub cerul deschis
tăcerea ne învăluie,
pielea ta păstrează ecoul dimineții,
pașii tăi,
un dans între lumină și vis…
Eu, prizonier al momentului
unde timpul nu mai cere nimic…
TIMP
Singurătate –
spațiu fără limite
șoptit…
Libertate –
ziduri doborâte
timid…
Evadare –
noapte înstelată:
„tu”…
Mihail TĂNASE