Poezii

 PĂRĂSIRE

Rândunica di
n prispă

azi a plecat,

spre o lungă vreme şi aspră mă

îndrept,

cerul vâscos şi întunecat

mă apasă cu talpa pe piept.

Soarele va aştepta acolo

unde nu este nea.

Iarna din nou va trece

cu şenilele ei rezervate

doar pentru mine

și peste inima mea…

 

UN VIS

Am văzut un Înger…

Avea ochi de măslină şi

suflet

da, suflet din

abur incandescent.

Inima mea se

cuibărise pur în

inima lui, însă,

cum se întâmplă

mai mereu

m-am trezit

pustiu…

 

RĂTĂCIRE

Mă topeam…

lent şi de fiecare dată

în aceeaşi oglindă ciobită

a nopţii.

Rătăceam…

tăcut şi de fiecare dată

în aceleaşi ecouri sinucigaşe

de toamnă…

 

POVESTE

Eu nu eram personaj

în acea poveste…

Indiferenţa,

nepăsarea,

uitarea –

erau personajele

principale.

Eu doar iscăleam

numele tău

pe coperţile şoaptei…

 

STUDIU

Când scriam versuri,

demult,

cu durere,

haos,

neputinţă,

ploua,

sau pescăruşii visau.

Acolo era şi cuvântul

noroc..

MIHAIL TĂNASE

Despre autor