PNL-ul la răscruce
Marți seara, la Parlament, s-a reunit Biroul Politic Național al PNL, pentru a decide viitoarele alianțe ale partidului pentru a avea un guvern cu puteri depline. Dar fără lumină de la Cotroceni n-a fost decât o „terapie de grup”, cum a spus unul dintre participanți.
În legătură cu alianțele posibile, părerile au fost împărțite. Unii au considerat că a spune DA unui USL 2, prin alianța cu PSD, înseamnă să te sinucizi politic. Pentru că susținătorii PNL n-au uitat nici acum cât de nefastă pentru PNL a fost perioada când partidul a fost la remorca social-democraților.
Nici în prezent partidul n-ar avea altă soartă, aritmetica parlamentară aducându-l din nou la mâna oamenilor lui Ciolacu, PNL nemaifiind „de facto” la cârma guvernării și fiind obligat să renunțe la unele proiecte din programul de guvernare și să facă permanent compromisuri. Iar din punct de vedere al imaginii e greu de crezut că baza partidului și simpatizanții ar putea șterge cu buretele modul în care liberalii i-au demonizat ani de zile pe social-democrați pentru ca acum să ajungă la „pupat toți, Piața Independenței”. E clar că pe termen mediu și lung PNL ar pierde, în timp ce USR, aflat în opoziție, ar crește evident, mulți dintre alegătorii și simpatizanții dreptei nemai simțindu-se reprezentați de PNL.
Adversarii alianței cu PSD invocă faptul că nici argumentul aritmeticii parlamentare nu stă în picioare. PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale au împreună 242 de voturi, care permit învestirea guvernului. La care s-ar putea adăuga cei 15 parlamentari ai lui Orban, acesta fiind un adversar neîmpăcat al alianței cu PSD, el declarând public că sprijină refacerea coaliției, cu o singură condiție, fără Cîțu premier.
De cealaltă parte, susținătorii alianței cu PSD spun că numai cele 3 partide din alianță au împreună 307 voturi, suficiente pentru adoptarea oricărui act normativ, inclusiv discuții despre o eventuală modificare a Constituției. În plus, prin implicarea PSD în rezolvarea crizelor din România, se vor eroda și ei și se va reduce decalajul uriaș cu care conduc social-democrații în sondaje.
Dar cel mai important argument este acela că „așa vrea șeful”, știut fiind faptul că președintele Iohannis e un adversar al alianței cu USR, chiar dacă în campania pentru al doilea mandat spunea că cea mai mare realizare a primului său mandat a fost „înlocuirea puterii pesediste cu o putere pentru români”. Dar iată că „puterea pentru români” îi provoacă dureri de cap și singura soluție pentru a avea un mandat liniștit în continuare fiind PeeSeeDee.
Când, cum și cu ce sacrificii pentru partidul său se va produce „lipeala” rămâne de văzut. Până atunci, Covidul seceră în continuare sute de vieți în fiecare zi, economia trebuie dusă și ea la ATI, iar politica are nevoie ca de oxigen de alegeri anticipate, care s-o scoată din comă.
Carmen ROBESCU
Despre autor
