Demiterea lui Vlad Voiculescu a fost, vorba lui Bălceascu, “ocazia, iar nu cauza” crizei din Coaliția de centru-dreapta, care s-a încheiat marți seara, la o săptămână de când a izbucnit. Cauza trebuie căutată în evenimentele care s-au petrecut încă de la nașterea ei, pe repede înainte, după alegerile parlamentare de anul trecut.

Criza sanitară și dorința președintelui Iohannis de a avea cât mai repede un guvern al său i-a obligat pe liberali să facă concesii majore la negocieri, așa că alianța USR-PLUS, deși a luat mai puține voturi la alegeri, s-a ales cu cele mai puternice și mai bănoase ministere. În loc să zică mersi și să pună osul la treabă, gașca pluseristă a început campania pentru alegerile din 2024 și mulți dintre miniștri au început să-și acopere incompetența învocând “greaua moștenire”, în cel mai pur stil dâmbovițean. Numai că de data aceasta nu mai era vorba de adversarii politici, ci de colegii de coaliție de la PNL.

O vreme, liberalii au acceptat să fie sacul de box al tinerilor miniștri progresiști, dar nemulțumirile în partid creșteau cu fiecare zi, apropiindu-se de tensiunea de rupere. Iar dacă obrăznicia colegilor de coaliție și tensiunile din partid creșteau, procentele din sondajele de opinie scădeau vertiginos. Așa că atât la Palatul Cotroceni, cât și la sediul din Modrogan, s-a decis punerea piciorului în prag și readucerea USR-PLUS cu picioarele pe pământ. La pământ chiar.

Prilejul de a-i pune la punct pe pluseriști s-a ivit când Vlad Voiculescu, poreclit ministru al Sănătății, și mâna sa dreaptă, Andreea Moldovan, au făcut imprudența de a publica în Monitorul Oficial un Ordin de Ministru, fără să-l anunțe pe premierul Cîțu.

Debarcarea lui Voiculescu s-a făcut cu viteza fulgerului. Seara s-a hotărât, a doua zi Cîțu era cu propunerea de revocare la Cotroceni, iar până după amiaza decretele de revocare a lui Voiculescu și de numire ca interimar a premierului, semnate.

Demiterea ostentativ brutală a ministrului lor nu i-a pus pe gânduri pe cei din USR-PLUS, care, naivi politic, au sărit cocoșește “la bătaie”, declarând că nu mai participă la ședințele de Guvern cât timp e Cîțu premier. S-a dovedit din nou că noaptea e un sfetnic bun și că ciolanul e greu de lăsat din dinți, pentru că puseul de demnitate s-a stins și a doua zi, miniștrii lui Barna și Cioloș s-au prezentat la ședința Executivului. Semn că PNL a câștigat bătălia, iar Klaus Iohannis poate să stea liniștit la Cotroceni.

USR-PLUS a ieșit șifonat rău din această bătălie și era musai să i se ofere o reparație măcar morală. Și s-a găsit calea. Semnarea unui act adițional la Protocolul de constituire a Coaliției de dreapta, ceea ce s-a întâmplat marți seara.

Din nou s-a devoalat naivitatea politică a pluseriștilor, care au căzut pradă vulpoilor de la PNL și UDMR. Actul adițional are valoarea unui petic de hârtie pe care se scrie un bilețel către un copil, să nu deschidă ușa persoanelor necunoscute.

Din punct de vedere practic, orice ministru USR-PLUS poate fi demis sau revocat chiar dacă partidul se opune. E de ajuns ca premierul să anunțe de intenția sa pe cei d ela USR-PLUS, să facă o “evaluare obiectivă” a activității ministrlui și să supună dezbaterii Coaliției propunerea, fără s-o supună la vot, și să-i dea un interval de timp ministrului demis pentru a “preda gestiunea”.

Și de parcă asta nu era de ajuns, liberalii le-au mai strecurat pe sub nas negociatorilor Barna și Tudorache o prevedere care le permite să treacă prin Parlament legi pe care USR-PLUS nu le-ar agrea.

“În lipsa consensului în Coaliție pe anumite proiecte legislative sau pe alte teme decât cele cuprinse în programul de guvernare, grupurile parlamentare ale partidelor componente pot acționa în afara Coaliției, cu anunțarea prealabilă a partenerilor și după refuzul lor de a susține respectivele inițiative.”

În aceste cazuri, PNL poate negocia cu PSD sau cu AUR, propriile inițiative legislative, e concluzia logică.

Înainte de negocieri, Barna se bătea cu cărămida în piept că va include în actul adițional alegerea primarilor în două tururi, lucru care nu putea fi realizat fără acordul UDMR, care s-a opus mereu acestei inițiative.

Acum, pentru Barna, adiționalul la Protocol nu e folositor decât dacă cumva se va afla în criză de hârtie igienică.

De marți seara, USR-PLUS a devenit un satelit al PNL la guvernare, nu un partener. Liberalii au jucat la rupere și au câștigat o bătălie, dar nu pot răsufla ușurați până nu câștigă războiul cu Covidul și cu criza economică.

Carmen ROBESCU

Despre autor