Pion de sacrificiu?

Criza politică generată de „părinții fondatori” ai „echipei câștigătoare”, președintele Klaus Johannis și fostul premier Florin Cîțu, s-ar părea că s-a încheiat luni, 11 octombrie, prin desemnarea „pentru poziția de candidat la funcția de prim-ministru” a lui Dacian Cioloș.

Dincolo de grotescul ce pare dominant în rândul clasei politice în aceste zile, impasul în care ne aflăm, din punct de vedere politic, economic și sanitar este opera „statului eșuat”. Încăpățânarea și inflexibilitatea lui Klaus Johannis sunt responsabile pentru criza în care ne-am aflat până luni și pentru criza în care ne vom afunda în următoarea perioadă, când Cioloș va încerca să facă imposibilul posibil. Adică să adune în jurul său o majoritate suficient de solidă pentru a asigura forță și stabilitate viitorului cabinet.

Alegerea lui Cioloș drept candidat la funcția de premier este pe cât de surprinzătoare, tot pe atât de suspectă. Din două, una. Ori Johannis e rupt complet de realitate, ceea ce este grav ori l-a numit pe Cioloș ca să-și rupă gâtul și să-i dea posibilitatea președintelui să-l numească pe Cîțu, fără să se mai împiedice de prevederile constituționale, ceea ce este și mai grav. Pentru că Johannis ar demonstra că este mai interesat de soarta lui Cîțu și a PNL decât de cea a țării, amânând rezolvarea crizei pandemice care „produce” sute de morți pe zi.

Mulți naivi cred că Johannis chiar e interesat de refacerea coaliției de dreapta, de data aceasta cu progresiștii la butoane, ceea ce e practic imposibil. Pentru că celelalte partide au anunțat că refuză orice înțelegere și orice sprijin pentru USR. Și atunci de ce l-a mai nominalizat Johannis pe Cioloș să formeze guvernul, în condițiile în care știa că n-o să reușească? Ca să-l facă de râs? Sau pentru a da timp liberalilor să găsească alt candidat pentru funcția de premier și să-i procure lui Cîțu o funcție demnă de un lider de partid?

E clar că Cioloș și USR au fost atrași într-o cursă din care nu pot ieși nejumuliți electoral pentru o perioadă lungă de timp.

Să guvernezi România într-o perioadă atât de tulbure cum e cea care urmează, cu scumpiri, cu case neîncălzite, cu moartea circulând liberă prin spitale, e o misiune aproape imposibilă pentru un guvern slab într-o țară în care începe să miroasă a praf de pușcă. Angajându-se să rezolve o criză, dincolo de forța și priceperea lui, Cioloș va fi lăsat să-și rupă gâtul, eliberând, pe dreapta, drumul spre Cotroceni la alegerile prezidențiale din 2024. Ceea ce se urmărește prin desemnarea de luni, pe post de pion de sacrificiu.

Șt.B.