Pentru micii fermieri teleormăneni, cultura cartofilor timpurii, o afacere cu câştiguri nesemnificative
Despre hărnicia locuitorilor comunei teleormănene Peretu s-a dus vestea în întreaga ţară, mai ales în ultimii 20 de ani, la aceasta contribuind cel mai mult producţiile foarte mari de cartofi pe care legumicultorii locali le-au obţinut an de an. Nu credem că există vreun legumicultor mai important sau comerciant de legume şi fructe din ţară care să nu fi auzit de “patria cartofului” de la Peretu, de suprafeţele foarte mari pe care pereţenii le cultivă cu cartofi extra-timpurii, de producţiile şi implicit de veniturile pe care aceştia le obţin anual. Şi ar mai fi de adăugat că ambiţioşii legumicultori din Peretu obţin importante venituri şi din cultivarea şi comercializarea tomatelor, vinetelor, pepenilor verzi, usturoiului şi verzei.
Exemplul pereţenilor în ceea ce priveşte cultura cartofilor extra-timpurii şi timpurii a fost preluat cu mulţi ani în urmă şi de alţi legumicultori teleormăneni, plantaţiile de cartofi întinzându-se pe mari suprafeţe şi pe terenurile aparţinând locuitorilor comunelor Plosca, Buzescu, Bragadiru, Mârzăneşti etc.
În urmă cu opt-zece ani, cultura cartofului de primăvară devenise deja una dintre cele mai bănoase afaceri din agricultură, anual la Peretu, dar şi în alte localităţi teleormănene, fiind cultivate în jur de 2.000 hectare de teren, îndeosebi pe suprafeţele ceva mai nisipoase. În ultimii doi-trei ani, din păcate, afacerea cultivării cartofului de primăvară a început să pălească, mulţi dintre cultivatori renunţând la o astfel de activitate. La aceasta a condus îmbătrânirea forţei de muncă, cheltuielile foarte mari cu procurarea cartofilor de sămânţă, asigurarea udărilor şi a tratamentelor necesare, cheltuielile făcute pentru strângerea recoltei, dar şi valorificarea la preţuri necompetitive a producţiei. Ca să nu mai vorbim de riscul de a nu acoperi din valorificarea producţiei nici măcar cheltuielile făcute, orice întârziere a plantării cartofilor în câmp, datorită vremii neprielnice, cum s-a întâmplat în această primăvară, conducând la obţinerea şi valorificarea târzie a producţiei şi, implicit, la preţuri dezavantajoase pentru micii fermieri.
La Peretu, dar şi în alte zone din judeţ, legumicultorii care au cultivat şi în acest an cartofi de primăvară fac mari eforturi pentru strângerea cartofilor, producţia fiind însă mult mai mică decât în alţi ani. Mici sunt şi preţurile de valorificare a producţiei, cultura cartofilor de primăvară fiind deja considerată de către legumicultori a fi o afacere neatractivă.
George ZAVERA
Despre autor
