Pamfletul din nou * Ce-am ales și ce-am cules

România este un stat eșuat, iar românii sunt analfabeți funcționali. Și asta n-o spun Putin sau Viktor Orban, ci șeful acestui stat și alesul acestui popor, Klaus Iohannis, zis și Batman de admiratori și Dulapul de la Cotroceni de către adversari.

De 7 ani el face naveta Cotroceni – Sibiu și, pe măsură ce a crescut consumul de benzină cu naveta prezidențială, a scăzut speranța noastră că „neamțul” va făuri „pas cu pas” o „țară normală și educată”. Și unde ne-a adus președintele nostru, care a băut apă după Băsescu și a prins gustul jocului cu voturile și destinul nostru? România e cea mai prost condusă țară din UE și, ca urmare, e cea mai jefuită de resurse și oportunități și cea mai lipsită de speranță. Asta și pentru că nu mai există în Europa un popor care să accepte cu resemnare și pasivitate, să fie condus de atât de mulți politicieni catastrofali, împrăștiați pe la toate nivelurile, inclusiv la Guvern sau în fruntea țării.

Abia acum, când spitalele ard, când prețurile ne explodează în față iar valul 4 ne-a prins cu izmenele-n vine, ca și primul, se pare că ne-am deșteptat, așa cum ne îndeamnă Imnul național, și ne-am dat seama că acești lideri toxici n-ar fi ajuns la butoane fără complicitatea noastră. Ne-am lăsat amăgiți, ne-am lăsat să fim mințiți și manipulați și, iată, culegem roadele. Păpușari misterioși și dibaci ne-au făcut să avem orbul găinilor și ne-au băgat pe gâtlejurile însetate de libertate și democrație, de capitalism și bunăstare, politicieni acoperiți sau șantajabili mediocri. Care ne-au adus la periferia UE, unde ne batem cu Bulgaria pentru titlul deloc onorant de cea mai săracă țară a Uniunii Europene.

Am vrut o țară „ca afară”, dar ne-am vândut voturile pe o pungă cu siglă, plină de pomenile electorale, care nu erau purcoaie de bani, ci vreun pui, care zăcuse ani de zile prin congelatoarele NATO, vreo pungă de zahăr și vreo sticlă de ulei și ce s-o mai fi găsit prin depozitele unor angrosiști. Și așa i-am ales în aplauze pe Iliescu și Năstase, pe Vadim și Ciorbea. Apoi a venit Băsescu, cu lacrimile lui de crocodil și hăhăitul său de golan portuar care ne-a pricopsit cu Boc și Ungureanu, cu Codruța și Coldea, și, smulgând eșarfa de pe ochii Justiției, a transformat-o în femeie de serviciu la Cotroceni, unde cel cunoscut acum sub numele de Petrov se juca de-a tata și de-a mama cu Lenuța de la Pleșcoi.

A fost perioada în care s-a jucat farsa sinistră cu anticorupția pe care am aplaudat-o cu tragica inconștiență a târgoveților medievali, pentru care execuțiile publice erau prilej de distracție și bucurie până le venea rândul la ștreang, la secure sau la eșafod.

Azi, prostia noastră sau dibăcia păpușarilor din umbră i-au adus în fruntea țării pe Iohannis, în fruntea Guvernului pe Cîțu, iar nulități ca Bode și Vîlceanu conduc mai multe ministere deodată. Așa că nu trebuie să ne mirăm că trăim vremurile pe care le trăim, în care toate belelele lumii ne sufocă ca un nor toxic: sărăcie, pandemie, prețuri mari și mulți tâlhari buni de clanță și ucigași de speranță.

Odată cu tragedia de la Constanța, Iohannis recunoaște că conduce un stat eșuat, iar după protestele de sâmbătă spune că cei 70% din români care nu s-au vaccinat sunt analfabeți funcționali, recunoscând, fără să vrea, eșecul proiectului său singuratic și drag „România Educată”.

Florin Cîțu a prins ideea din zbor și, bucuros că a mai găsit un vinovat pentru recrudescența pandemiei, face și el legătura dintre lipsa de educație, în sensul acumulării de cunoștințe în mod organizat, și lipsa de apetit a românilor pentru vaccinare. Deși, la începutul carierei de premier, decuplase cu seninătate și inconștiență Educația și Sănătatea de la prioritățile guvernamentale. Iar de aici încolo nu mai este nimic de spus.

Carmen ROBESCU