Pamfletul din nou * Autismul politic poate fi fatal

Rezultatul votului de la moțiunea de cenzură de marți, 5 octombrie 2021, seamănă cu zecele absolut al Nadiei de la Montreal. Poate fi egalat dar niciodată depășit și va intra în istorie. Pentru că premierul Cîțu a reușit “performanța” de a nu avea niciun susținător printre cei prezenți la votarea moțiunii. 281 – 0 a fost scorul istoric prin care Cîțu a fost demis.

E clar că după evenimentele de marți, PNL are toate șansele să se ducă în cap, pentru că pare să se scufunde în nebunia colectivă care i-a cuprins pe urmașii Brătienilor încă din campania internă și a culminat cu congresul liberal, când s-a ales în fruntea partidului cel mai inadecvat, mai dubios și mai controversat personaj, aterizat forțat și inexplicabil în partid. Iar acum se dovedește că alegerea controversată a lui Cîțu în fruntea PNL și menținerea lui, cu orice preț, în fruntea Guvernului, a reprezentat o adevărată catastrofă nu numai pentru partid, ci și pentru țară. În primul rând pentru că a făcut țăndări coaliția și a lăsat țara fără un guvern cu puteri depline. În al doilea rând, a declanșat un război în interiorul PNL, între vechii liberali și aripa pedelistă a liberalilor de conjunctură.

Toate acestea se petrec într-un moment când criza pandemică depășește capacitatea de răspuns a sistemului nostru sanitar, criza economică se adâncește, în urma demiterii guvernului, creșterea necontrolată a prețurilor deschizînd larg ușa inflației, iar lipsa de predictibilitate a executivului mărește indicele Robor, dobânda de referință, făcând din leu un pisoi jigărit. Așa că alegerea lui Cîțu și menținerea sa în funcția de premier se dovedește a fi o greșeală strategică și cea mai eficientă frână a mult trâmbițatelor reforme. Bașca faptul că afectează grav capacitatea guvernului de a rezolva, fie și parțial, problemele grave cu care se confruntă țara.

Dar unii neo-liberali vorbesc de parcă ar fi drogați sau căzuți din lună. Rareș Bogdan, cel mai vocal dintre noii șefi liberali, spune răspicat că Florin Cîțu este singura propunere a partidului pentru funcția de premier. Asta exclude din start orice negociere cu USR, foștii colegi de coaliție excluzînd ferm această variantă. Dar nu numai “batistuță” susține această propunere aberantă, care taie orice punte spre negociere, așa că se naște următoarea întrebare: de ce vor liberalii să perpetueze aflarea lui Cîțu în treabă la conducerea guvernului?

Pentru că e clar că fostul premier nu e o lumină nici în politică, nici în economie. Dar este suficient de inconștient și de arivist pentru a împrumuta bani “fără număr” de la bănci, chiar și în condiții înrobitoare pentru țară, pe care să-i cheltuie după cum îl taie capul sau cum o cer interesele păpușarilor, fără să dea socoteală nimănui. De la bani a pornit și cearta în coaliție, useriștii cerând mecanisme pentru transparentizarea cheltuirii banilor din programul Anghel Saligny și din PNRR, ceea ce le-a căzut greu la lingurică liberalilor absolvenți “magna cum laudae” ai școlii de șmecheri de la Băneasa sau ai altor fabrici de diplome și de doctorate. Oamenii s-au mai prins și că premierul ar fi “măritat” deja pe ascuns banii din programul Saligny și din PNRR către “echipa câștigătoare” și de aceea printre miniștrii “zburați” din guvern s-au aflat Ghinea și Drulă, posibili “administratori” ai purcoaielor de bani.

Prin București se mai vorbește că susținerea disperată a lui Cîțu la funcția de premier se datorează faptului că viitorii beneficiari ai fondurilor guvernamentale ar fi plătit în avans comisioanele aferente, iar absența lui Cîțu de la butoane ar strica jocurile și ar putea declanșa un scandal uriaș.

Politic, susținerea lui Cîțu până-n pânzele albe nu are niciun sens, nu duce nicăieri. Pentru că în actualul context este practic imposibil să creeze o majoritate, PSD, USR și AUR refuzînd categoric orice colaborare cu proaspătul demis. Iar un guvern minoritar e perfect inutil, pentru că poate fi dat jos oricând, iar în perioada următoare se vor ivi multe ocazii pentru ca executivul să fie trântit. PNL se află în cel mai greu moment din istoria sa postedecmbristă, fiind la un pas de disoluție. Din punct de vedere instituțional de vină sunt conducerile partidului din ultimii doi ani, mai ales cea actuală. Dar pe persoană fizică, principalul vinovat este Klaus Iohannis, care, de când a ajuns președinte, a fost șeful de facto al libelalilor, care n-a condus, ci a manevrat cu mînă de fier partidul.

Așa cum tot președintele e vinovat și pentru crizele grave pe care le traversăm: pandemică, economică și politică, dacă luăm în considerare doar declarațiile de astă vară cu privire la pandemie, acceptarea pasivității guvernului în ceea ce privește creșterea prețului la energie și pregătirea sistemului sanitar pentru al patrulea val și forțarea scoaterii din coaliție a USR.

Cât privește PNL, acesta a fost lăsat pe mâna lui Boc, Bode, Rareș Bogdan, Raluca Turcan, Gheorghe Flutur și Gheorghe Falcă, majoritatea foști baroni pedeliști, care i-au făcut jocurile lui Iohannis, scoțându-l în decor pe Orban și declanșând războiul fratricid din partid, care nu s-a încheiat încă. Toți pedeliștii cu trecut de cacao s-au aliniat, la ordin, în spatele lui Cîțu și îl susțin cu încăpățânarea unor moștenitori genetici ai lui Iohannis, dar și a celor dedulciți la banul public. Iar asta se întâmplă sub ochii uimiți ai românilor revoltați de nepăsarea guvernanților, acest lucru reflectându-se și în sondaje.

O cercetare sociliogică a INSCOP relevă faptul că doar circa 12% dintre români mai cred că România se îndreaptă într-o direcție bună iar PSD are procente mai mari decât PNL și USR la un loc. Dar surpriza vine dinspre AUR, care și-a dublat procentul de la parlamentare, iar împreună cu PSD ar putea forma o majoritate parlamentară care să le permită să guverneze.

De precizat că sondajul a fost efectuat înainte de catastrofala moțiune, iar dacă liberalii vor rămâne în continuare autiști, nu este exclus ca după următoarele alegeri să fie nevoiți să comande sicriul, coroanele și dricul și să depună cadavrul politic în cimitirul partidelor istorice.

Doamne ferește și apără!

Carmen ROBESCU