După demiterea sa glorioasă prin cea mai zdrobitoare moțiune de cenzură din istoria post decembristă, numitul Cîțu Vasile Florin n-a mai avut altă preocupare decât să se agațe, ca înnecatul de pai, de funcția de premier, fie ea și interimară. Joaca lui cu soarta românilor, cocoșați de prețuri și terorizați de Covid, ar fi durat mult și bine dacă tătuca de la Cotroceni, speriat de cifrele din sondaje, n-ar fi devenit mai îngrijorat de stabilitatea scaunului personal, decât de viitorul „pupilului” său. Așa că l-a lăsat din brațe și a pus de-o alianță cu „ciuma roșie”, pe principiul „te faci frate cu dracu până treci puntea”.

Cîțiva din vechii peneliști pur sânge au fost oripilați de perspectiva de a dormi în pat cu dușmanul și au protestat vehement, dar cârâitul păsărilor de pradă puse pe căpătuială i-a acoperit, iar „echipa câștigătoare”, care spera să revină la butoane, tot cu Cîțu la pupitrul mașinăriei de făcut bani, a acceptat „provocarea”, mizând pe slăbiciunile unui PSD condus de Ciolacu, care n-a moștenit nici măcar un cromozom din ADN-ul lui Dragnea.

Zis și făcut. Rareș Bogdan și celelalte căpetenii ale mașinăriei de aspirat banii bugetului de stat s-au așezat la masa negocierilor, cu premierul interimar vioara întâi. Premierul desemnat, Nicolae Ciucă, a fost acceptat doar ca martor la căratul apelor. Dar cum Iohannis apăsase pe trăgaci iar glonțul nu se mai întoarce niciodată pe țeavă, visul de mărire al lui Cîțu s-a spulberat. Unii bănuiesc că i s-a arătat pisica, care probabil era atât de fioroasă încât lui Cîțu nu i-au trebuit decât 5 minute pentru a-l propune pe Nicolae Ciucă pentru funcția de premier al noii coaliții.

V-ați fi așteptat ca ceata din spatele lui Rareș-batistuță și a lui Flutur-scriitorul cu oi pe dealurile Bucovinei să iasă cu piepturile goale să-l apere pe Cîțu de urgia prezidențială. Dar de unde atâta consecvență și demnitate în politica românească? Bogdan Rareș și-a lui ceată, toți voinici cu mintea-ngustă, fără ouă pe sub fustă, s-au aliniat în spatele lui Ciucă și s-au așezat din nou la masa negocierilor, cu generalul în rolul principal, care avea ordin de la comandantul suprem ca pînă luni, 22 noiembrie, să-i prezinte Cabinetul în păr. Iar cum în armată ordinele se execută nu se discută, Ciucă și-a făcut din nou datoria față de patrie.

Cu ocazia negocierilor, reprezentanții liberalilor au constatat cu surprindere că Ciolacu nu e mămăliga moale care merge la sarmale, despre care vorbeau unii analiști și o parte a mass media, ci o nucă prea tare pentru dantura cariată de guvernarea PNL. Atât de tare încât, în disperare de cauză, Rareș Bogdan ar fi urlat, de-au auzit și ziariștii de pe hol: „Marcele, nu ne nenoroci, lasă-ne și nouă ceva!” Dar inima de piatră a lui Marcel i-a executat fără milă pe liberali.

Iar în timp ce colegii săi se băteau în săbii și se izbeau în buzdugane cu „ciuma roșie”, ce credeți că făcea șeful urmașilor Brătienilor? Ne răspunde o fotografie, devenită virală pe internet, care ni-l prezintă pe Florin Cîțu, pe terasa cafenelei sale preferate din centrul capitalei. Singur cuc, la o masă pe care adăstau o cafea și câteva berici, privind fix în obiectiv ca o fată de la țară la pozar, în bâlci.

N-avea Cîțu un loc discret unde să-și înece supărarea? Ba avea, la câte vile și restaurante de protocol are RAPPS-ul, dar el a vrut să fie fotografiat. Și poate că chiar el sau cineva apropiat să-i fi sunat pe paparazzi. Pentru că viitorul fost premier are nevoie de o dovadă că s-a retras de la negocieri, că n-are nicio vină, dacă acestea vor fi nefavorabile pentru liberali. Iar în aceste condiții va putea fi câinele de pază al coaliției în general și al PNL în special. Va avea toată îndreptățirea să-i latre pe cei care lui i se va părea că se abat de la linie. La Ciucă doar va mîrîi prin spate, dacă nu cumva va găsi vreun mogul căruia să i-l dea pe goarnă în fiecare moment potrivit.

Pentru că nu trebuie să uităm că individul e un oltean plin de ambîț, în care vanitatea se amestecă cu mediocritatea, ceea ce nu l-a împiedicat să ardă etapele și să bifeze ca rezolvate multe puncte din agenda sa personală: senator, ministru, șef de partid și premier. Singura funcție care va rămâne doar pe agendă e cea de președinte al țării, la care visa într-o vreme, dar ultimele evenimente îi spulberă orice speranță. Și nu e exclus să-și bată capul și tastele ca să afle ce înseamnă „sic transit gloria mundi”, transmis pe facebook de un fost admirator.

Carmen ROBESCU

Despre autor