In ziua de sambata, 10 februarie, Biserica Ortodoxa face pomenirea celor trecuti la cele vesnice.
Sarbatoarea Sambata mortilor sau Sambata sufletelor este cunoscuta in popor si sub denumirea de Mosii de iarna.
In aceasta sfanta zi in toate bisericile parohiale si manastiresti se savarseste Sfanta Liturghie, urmata de slujba parastasului pentru cei morti.
Cu acest prilej, slujba de pomenire se oficiaza si in cimitire, la mormintele celor dragi.
Dupa randuielile Sfintilor Parinti, sambata este ziua in care se face pomenirea celor adormiti, fiindca tot in aceasta zi Iisus Hristos a salasluit in mormant, dupa care S-a pogorat la iad ca sa vesteasca celor tinuti in legaturile mortii de mult timp, izbavirea lor prin moartea si Invierea Sa.
Sambata, pe de alta parte, este deschisa spre duminica, ziua invierii cu trupul si, totodata, ziua inceputului fara sfarsit, considerata simbolic a fi eterna.
Marea sarbatoare a Mosilor de iarna face parte din zilele cu slujbe speciale, in care sunt amintiti cei plecati la ceruri, aratand grija deosebita pe care crestinii ortodocsi o au fata de aceia care asteapta judecata lui Dumnezeu in lumea cealalta, asa cum cei vii astepta judecata Domnului aici, pe pamant.
Evident, de aici si asezarea zilei de pomenire a celor raposati in sambata premergatoare Duminicii Infricosetoarei Judecati din perioada Triodului.
Potrivit traditiei crestine, asezarea Mintuitorului Hristos in mormant in ziua de sambata face din aceasta „un pat de odihna si o antecamera a vesniciei”.
Mai mult, ziua de sambata comemoreaza evenimentele intamplate in Sambata Mare, din Saptamana Patimilor, dupa ce Domnul Iisus a fost pus in mormant in Vinerea Patimilor.
La Mosii de iarna crestinii isi amintesc de toti inaintasii lor, parinti, bunici, strabunici, dar si de cei dinaintea lor, pe care nimeni nu-i mai pomeneste.
In aceasta zi nu sunt pomeniti copiii nebotezati, fiindca acestia nu sunt considerati membri ai Bisericii lui Hristos.
Pentru ca Dumnezeu sa fie bun si milostiv cu cei raposati, acum se aduc la biserica ofrande, care se impart atat rudelor, cat si celor nevoiasi, pentru pomenirea celor trecuti in nefiinta.
Atunci cand se impart ofrandele, se pronunta numele celor disparuti pentru care se face pomenire, iar cei care primesc raspund cu „Dumnezeu sa-i ierte!”sau „Doamne miluieste-i!”.
Leon Armeanca