Noul proiect al Ministerului Dezvoltării care schimbă harta administrativă a României

Un proiect al Ministerului Dezvoltării ar putea reduce semnificativ numărul orașelor din România. Aproximativ 150 de localități riscă să-și piardă statutul urban și să redevină comune.

Ministerul Dezvoltării a propus recent revizuirea criteriilor pentru încadrarea unităților administrativ-teritoriale (UAT), pe fondul schimbărilor demografice semnificative din ultimii ani.

Pentru a se încadra drept municipiu, o localitate trebuie să aibă minimum 40.000 de locuitori, în timp ce un oraș, minimum 10.000 de locuitori. Ministerul vine însă cu o nouă propunere si anume ca municipiul ar trebui să aibă minimum 25.000 de locuitori, iar orașele 7.000 de locuitori.

În urma acestor modificări, peste 140 de orașe și aproape 60 de municipii ar putea fi retrogradate la statutul de comune sau orașe.

Dacă proiectul va fi adoptat, localități care nu mai îndeplinesc pragurile de populație vor pierde statutul actual. Printre cele afectate s-ar putea număra orașe mici din județe precum Teleorman, Caraș-Severin, Botoșani, sau Mehedinți; municipii cu o populație în scădere continuă în ultimii 10-15 ani.

Schimbarea statutului administrativ aduce cu sine modificări importante de exemplu:

-locuitorii unei comune plătesc taxe mai mici decât cei dintr-un oraș sau municipiu. Astfel, transformarea unei localități urbane în comună ar putea reduce povara fiscală pentru cetățeni, dar ar aduce și scăderi în veniturile administrației locale.

-localitățile cu rang mai înalt beneficiază de acces mai facil la fonduri guvernamentale sau europene. Retrogradarea ar putea însemna mai puține proiecte finanțate în infrastructură, educație sau sănătate. Deși unele localități nu mai corespund demografic rangului actual, pierderea titlului de „oraș” poate afecta imaginea locală și chiar percepția investitorilor.

Motivele invocate de edili includ creșterea cheltuielilor administrative; necesitatea de a respecta standarde de urbanism mai stricte; nemulțumirea cetățenilor privind potențiale majorări de taxe.

De cealaltă parte, orașele aflate în declin consideră că pierderea statutului ar fi o „lovitură de imagine”, chiar dacă din punct de vedere practic, funcționează deja ca niște comune.

Proiectul se află în faza de analiză și ar putea intra în circuitul legislativ în lunile următoare. Pentru a fi aplicat, este necesar aprobarea în Guvern; adoptarea în Parlament; elaborarea unor norme metodologice clare pentru aplicare.

Specialiștii avertizează că, fără o consultare publică extinsă și o analiză realistă a impactului social și economic, schimbarea ar putea genera mai multe probleme decât soluții.

Propunerea de reclasificare a localităților poate deveni o oportunitate de a reașeza România pe baze administrative mai realiste și funcționale.

Adriana VENE