Nepăsarea autorităţilor şi braconajul au transformat peştele din „mâncarea săracului” în trufanda

Scriam în urmă cu două săptămâni că nepăsarea autorităţilor, în speţă Poliţia şi Justiţia, a creat o nouă „profesie” în România, braconajul piscicol. Bande organizate de oameni fără nici un Dumnezeu au secătuit râurile de podoaba lor cea mai preţioasă, peştele. Ce să mai vorbim de Dunăre şi Deltă, unde nu se mai braconează cu clasicele vîrşe şi prostovoale, ci se folosesc instalaţii electrice şi dinamită.
Cererea e mare, preţul e bun, aşa că piraţii apelor atacă şi amenajările piscicole în care proprietarii investesc în populare, hrană, întreţinere şi pază, dar se aleg de multe ori cu producţia dijmuită drastic de braconieri, care au devenit violenţi şi dotaţi cu arme albe şi maşini de teren puternice sunt greu de combătut şi au şanse mari de scăpare când sunt surprinşi asupra faptului.
Dar şi atunci când sunt prinşi şi aduşi în faţa autorităţilor, cu probe materiale cu tot, scapă ca ţiparul printre degetele Parchetului, şi rareori ajung în faţa instanţei. Din păcate, chiar şi atunci când ajung la judecată sunt achitaţi sau primesc pedepse blânde în raport cu gravitatea faptelor.
Anul trecut, o tentativă de braconaj pe una dintre bălţile din apropierea Alexandriei, zădărnicită de paznici, a ţinut prima pagină. Mai ales că unul dintre paznici a fost la un pas de moarte, după ce a fost lovit de un braconier cu cuţitul în zona gâtului.
Poliţia a întocmit un dosar penal â, cu probe evidente şi martori, urmând ca Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria să-şi facă treaba. O treabă făcută însă de mântuială, pentru că braconierii n-au păţit nimic până acum.
Probabil că atitudinea blândă a procurorilor are alte explicaţii decât cele care circulă prin „gura târgului”. Şi anume, dedulcirea la saramura de crap şi la pana de somn la teflon. Dar, mai ştii? De multe ori gura păcătosului adevăr grăieşte.
Oricum, fie că e vorba de cumpărarea voinţei, fie de lipsă de profesionalism, un lucru este cert: când autorităţile nu-şi datoria, răul proliferează.
Ca dovadă, ieri noapte, un grup de braconieri a încercat din nou să dea atacul la aceeaşi baltă. Printre hoţi s-a aflat şi unul dintre cei implicaţi în „partida de braconaj” de astă-vară, care n-a fost implicat în dosar, deşi el era cel care ţinea „de şase” şi asigura retragerea cu maşina în caz de pericol.
Rămâne de văzut ce va urma, dar având în vedere antecedentele, probabil că vom auzi că au mai dat vreun atac la o altă baltă din judeţ.
Pe vremuri, în România, peştele era considerat „mâncarea săracului”. După revoluţie, nepăsarea autorităţilor a făcut ca braconajul să înflorească iar peştele a devenit trufanda. Pentru că legea pieţei e cinică. Cu cât cererea e mai mare iar oferta mai mică, cu atât marfa respectivă, în speţă peştele, e mai scumpă.

Şt. B.