Muzeul Județean Teleorman: Măgurile și gorganele din județul nostru

Prezente peste tot în peisajul României, movilele făcute de om au atras atenția dintotdeauna, fiind puse pe seama uriașilor sau jidovilor.

Acestea au încântat sau înfricoșat, în special datorită legăturilor cu aurul care s-ar afla în interiorul lor, aurul fiind considerat blestemat. Tradiția spune că flăcările de pe comori ar apărea pe aceste movile în Ajunul Crăciunului, de Sf. Gheorghe și de Sânziene.

De la muzeografii teleormăneni aflăm că datorită săpăturilor arheologice efectuate începând cu sfârșitul sec. al XIX-lea, măgurile au fost împărțite de specialiști în trei categorii: tell-uri (care cuprind în principal niveluri succesive ale unor sate din eneolitic- mil. V î. Hr.), tumuli (morminte de înhumație sau incinerație, datate din mileniul IV î. Hr. până în sec. XIII d. Hr.) și turnuri de pază romane.

În cazul tumulilor, au fost dezgropate întâmplător sau de către cercetători atât morminte cu un inventar funerar sărac, dar și adevărate tezaure, cum a fost cazul tumulului getic de la Peretu.

Din nefericire, o parte din tumuli a fost devastată în vechime, iar o altă parte a fost prădată în perioada modernă, ceea ce a dus la distrugerea măgurilor.

Distrugerile sunt totale sau parțiale, făcute intenționat prin încercări de jefuire, prin distrugeri mecanizate (nivelare treptată, luare de pământ), din divertisment (folosirea drept piste de ATV-uri), cât și neintenționat, datorită includerii lor în loturi agricole și supuse an de an lucrărilor specifice, acestora adăugându-se activitatea distructivă a așa numiților pasionați de istorie sau a arheologilor amatori- detectoriștii.

Aceste măguri și gorgane reprezintă o parte din peisajul țării, prezență de legendă și patrimoniu, din păcate epuizabil. Cercetarea științifică a măgurilor și gorganelor este un câștig pentru societate, ritmul accelerat de distrugere a acestora fiind o pierdere enormă.

Sursa și sursa foto: Muzeul Județean Teleorman

Cornelia RĂDULESCU

Lasă un răspuns