Muzeul Județean Teleorman: Litografia domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica
Litografia domnitorului Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), prezentată de muzeografii teleormăneni face parte din patrimoniul Muzeului Județean Teleorman și are ca dimensiuni 55 cm lungime și 43,3 cm lățime.
Litografia a fost realizată în atelierul J. Francois Gose după tabloul original al domnitorului și are ca dedicație următoarele cuvinte: „dăruită alexăndrenilor în amintirea zilei de 1 iulie 1904 când s-a sărbătorit al 70-lea an al întemeierii oraşului muncii şi neatârnării”.
Domnitorul este prezentat îmbrăcat după moda franţuzească, având însă însemnele celor două puteri, suzerană, Imperiul Otoman și protectoare, Imperiul Rus.
Alexandru D. Ghica (n. 1796 – d. 1862) a fost primul domnitor regulamentar al Ţării Românești, în perioada aprilie 1834-7 octombrie 1842 şi caimacam, între 4 iulie 1856-octombrie 1858.
Era fiul lui Dumitrache, mare ban şi nepotul lui Alexandru, marele dragoman al Porţii, decapitat în anul 1751 și frate cu Grigore al IV-lea Ghica.
În perioada cât a fost domnitor al Ţării Româneşti (1834-1842) s-au înfiinţat oraşele Alexandria, Turnu Măgurele, Călăraşi şi Turnu-Severin. A ctitorit Teatrul Naţional din Bucureşti, iar porturile Giurgiu, Brăila şi Galaţi au fost declarate libere. Posturile în viaţa de stat au început să fie ocupate de funcţionari cu diplome.
După 1856, fostul domnitor al Ţării Româneşti a fost numit în postul de caimacam. În acestă calitate a militat pentru unirea Țărilor Române.
La întrunirea care a avut loc după alegerea lui Al. I. Cuza ca domitor al Ţărilor Române, caimacamul Alexandru D. Ghica, îmbrăţişându-l pe Barbu Vlădoianul, îi spune: „v-aţi purtat după inima mea de român”. De la Alexandru Ioan Cuza a primit o frumoasă telegramă: „alesul Măriei Tale şi al Țării îţi mulţumeşte”!
Sursa și sursa foto: Muzeul Județean Teleorman
Cornelia RĂDULESCU
Despre autor
