Mircea Diaconu a câştigat o bătălie, urmează războiul
Scriam în numărul din 21 martie al ziarului nostru că o interpretare, în titlul şi litera ei, a Legii 176/2010 şi o citire corectă a deciziei Curţii Supreme i-ar oferi şansa de a candida la alegerile pentru Parlamentul European lui Mircea Diaconu.
Marţi, 3 aprilie 2014, un judecător al Tribunalului Bucureşti a făcut asta şi ceea ce noi doar sugeram a stabilit el, cu subiect şi predicat; Mircea Diaconu are dreptul să participe la alegerile din 25 mai. Aşa că numai dacă Biroul Electoral Central a găsit un alt motiv pentru respingerea candidaturii sale, îndrăgitul actor nu va candida pentru o funcţie de europarlamentar.
Conform propriilor declaraţii, acest lucru contează mai puţin, principala sa ţintă în războiul cu sistemul fiind atinsă, cu alte cuvinte el n-a fost privat de un drept fundamental prevăzut în Constituţie, acela de a alege şi a fi ales, aşa cum prin abuz şi interpretare „originală” a legii au dorit să se întâmple cei de la ANI.
Cum până la închiderea ediţiei Curtea de Apel Bucureşti nu s-a pronunţat încă, în legătură cu candidatura lui Mircea Diaconu, rămâne de văzut dacă el va intra în bătălia electorală de duminică, 25 mai, când românii vor ieşi la vot.
Dacă fostul senator liberal va primi „liber” de la Justiţie, participarea sa la „împărţirea” voturilor îi va deranja la modul practic pe liberali, în primul rând, dar şi pe cei care mizează pe voturile simpatizanţilor dreptei. Pentru că dacă el a reuşit să strângă în numai câteva zile aproape 200.000 de voturi, fără o infrastructură adecvată acestui demers, doar empatia românilor generând acest rezultat uimitor, e clar că voturile vor fi mult mai multe. Iar dacă la numărătoare vor ieşi 300.000, de exemplu, la o participare estimată la circa 5 milioane de alegători, asta ar însemna 6%, cifră la care unele partide speră doar în visele frumoase.
Asta ar putea să reprezinte unul dintre motivele pentru care unii, dintr-o parte sau alta a eşichierului politic, nu şi-ar dori participarea lui Diaconu la alegerile europarlamentare.
Dar să sperăm că decizia Curţii de Apel Bucureşti va confirma zicerea care spune că nu mor caii când vor câinii.
Şt. B.
Despre autor
