Lipsa plafonării și impactul asupra consumatorilor

Guvernul a decis să nu mai prelungească plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, introdusă prin Ordonanța de urgență nr. 67/2023 și extinsă ultima dată până la 30 septembrie 2025.

Astfel, de la 1 octombrie, prețurile la pâine, lapte, carne, ouă, zahăr și alte produse vor fi stabilite liber de comercianți, în funcție de evoluția pieței.

Românii ar putea plăti mai mult pentru coșul zilnic de cumpărături. Economiștii și datele oficiale indică o creștere a prețurilor la alimente, care ar putea ajunge până la 10% în ultimele luni ale anului 2025.

Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în luna iunie 2025, prețurile produselor alimentare au crescut cu 7,36% față de aceeași lună a anului trecut. Tendința se menține și în lunile de vară, iar experții avertizează că până la sfârșitul anului, alimentele s-ar putea scumpi cu încă 2-3%, ducând creșterea totală la un nivel de aproape 10% în 2025.

În spatele scumpirilor stă o combinație de factori care afectează întreaga economie alimentară, de la fermieri până la retaileri.

Seceta prelungită din lunile mai–iulie a compromis o parte din culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui, în special în sudul și estul țării. În același timp, agricultura românească rămâne dependentă de importuri – de semințe, de pesticide, de utilaje și, nu în ultimul rând, de combustibili. Orice fluctuație pe piața internațională se reflectă direct în prețurile finale de la raft. Creșterea costurilor la energie electrică, gaze și motorină este un alt motiv major de îngrijorare. Chiar dacă în primele luni ale anului au existat măsuri de plafonare parțială, începând cu trimestrul al treilea, mulți producători se plâng de facturi dublate.

La toate acestea se adaugă și efectele indirecte ale unor măsuri fiscale recente. Anumite subvenții au fost reduse, iar TVA-ul la unele produse procesate ar putea fi modificat în 2026.

Banca Națională a României prognozează o rată a inflației de aproximativ 8,8% până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă că prețurile vor continua să crească în aproape toate domeniile. Produsele alimentare de bază, cum ar fi pâinea, laptele, uleiul și carnea, sunt printre cele mai afectate.

Specialiștii recomandă ca românii să fie mai atenți la risipa alimentară, să cumpere produse de sezon și, pe cât posibil, să se orienteze către producători locali, unde prețurile pot fi mai stabile. Într-o țară unde mulți oameni trăiesc de la o pensie la alta sau din salarii modeste, vestea că alimentele s-ar putea scumpi cu până la 10% nu este doar un indicator economic ci este o realitate care apasă tot mai greu.

Fiecare leu în plus plătit la casă înseamnă un compromis mai puțin pe masă, mai multă grijă, mai multe renunțări. Iar în timp ce cifrele inflației apar pe ecrane și în rapoarte, în casele oamenilor se simt în frigiderul tot mai gol și în mesele tot mai simple. Prețul mâncării nu înseamnă doar economie ,inseamnă sănătate, demnitate și siguranță.

Dacă tendințele actuale se mențin, este posibil ca începutul anului 2026 să aducă o ușoară temperare a scumpirilor, însă totul depinde de evoluția prețurilor la energie și de politicile fiscale ale Guvernului.

Adriana VENE