Jocuri periculoase
Deficitele gemene (comercial și bugetar) rămân cei mai mari inamici ai economiei românești și în anul 2021. Conform prognozelor specialiștilor, deficitul comercial a depășit în acest an 20 de miliarde de euro (10% din PIB-ul anului 2020), iar deficitul bugetar va fi de circa 8% din PIB-ul acestui an.
Așadar, deficitele sunt de natură să îngrijoreze nu numai guvernanța națională ci și Comisia Europeană, care a inclus condiții foarte dure cu privire la acordarea banilor din PNRR, printre acestea numărându-se reducerea cheltuielilor, prin renunțarea la unele facilități la impozitare, introducerea de noi impozite, creșterea unora dintre impozitele existente, blocarea pensiilor și a salariilor și chiar scăderea acestora în sectorul public etc. În plus, Guvernul va trebui să meargă, din 6 în 6 luni, la Bruxelles să arate ce reforme a mai făcut, un fel de MCV pe economie.
PNRR ar putea fi șansa României de a ieși din marasmul economic și social, care s-a adâncit cu fiecare dintre cei peste 30 de ani de democrație. În PNRR este vorba de împrumuturi dar și de bani „de căpătat” sau „de pomană”, pe care românul, fie el și ministru, nu-i prea prețuiește. Așa că singura speranță este controlul la sânge efectuat de UE. Dar și acesta este o sabie cu două tăișuri, pentru că dacă guvernanții greșesc, România trebuie să dea banii înapoi, ceea ce ar însemna un dezastru.
Mai ales că reformele din PNRR n-au fost băgate pe gâtul Guvernului de Comisia Europeană, după cum recunoștea premierul Florin Cîțu: „Reformele din PNRR nu sunt cerute de Comisia Europeană. Sunt reforme pe care și le- asumat această coaliție de guvernare în programul de guvernare. Reforme cu care am fost în campania electorală, cu care am câștigat votul românilor și cu care am format această coaliție de guvernare. Ele sunt în programul de guvernare, sunt în strategia fiscal-bugetară, sunt în programul de convergență și sunt și acum în acest PNRR.”, a declarat premierul.
Problema este însă că nu mai e vorba de fonduri structurale, cuprinse în bugete multianuale care finanțau proiecte, ci de finanțarea de reforme în domeniile agreate cu Comisia Europeană. Dacă s-au plătit banii în avans și reformele nu s-au întâmplat în termen, finanțarea europeană se blochează chiar dacă proiectele se desfășoară bine în teren, iar continuarea lor se face din banii statului român.
La toate aceste condiționări se adaugă faptul că ultima plată se va face în 2026, iar tot ce nu este terminat trebuie să fie finalizat din fonduri proprii. Iar dacă am avut probleme cu fondurile structurale, care trebuiau implementate în 7 ani, e puțin probabil să îndeplinim integral angajamentele asumate prin PNRR. Iar după cum merg lucrurile, există toate motivele pentru ca guvernanții să pună osul la treabă și să lase de o parte conflictele din coaliție.
Șt. B.
Despre autor
