Începutul primăverii astronomice și al zilelor mai lungi

Primăvara astronomică își intră oficial în drepturi pe data de 20 martie 2026, când are loc echinocțiul de primăvară — fenomenul care marchează trecerea soarelui prin ecuatorul ceresc și începutul unui nou ciclu al luminii în emisfera nordică. Din acel moment, durata zilei devine mai mare decât cea a nopții, iar fiecare zi aduce mai multă lumină.

Potrivit datelor astronomice furnizate de platforma Time and Date, echinocțiul de primăvară din 2026 se va produce pe data de 20 martie. Acesta este momentul exact în care soarele traversează ecuatorul ceresc, deplasându-se aparent din emisfera sudică în cea nordică.

Deși în mod obișnuit se afirma că „ziua este egală cu noaptea”, în realitate durata zilei poate fi ușor mai mare din cauza refracției atmosferice și a modului în care este calculat răsăritul și apusul.

Din punct de vedere strict astronomic, durata zilei începe să crească încă din 22 decembrie, imediat după solstițiul de iarnă. Totuși, diferențele devin cu adevărat vizibile odată cu apropierea echinocțiului din luna martie. După data de 20 martie soarele răsare din ce în ce mai devreme; apune tot mai târziu; zilele devin progresiv mai lungi decât nopțile.

La latitudinea României, creșterea zilnică a luminii este de aproximativ 3–4 minute pe zi în perioada de după echinocțiu. Acest proces continuă până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie 2026, când vom avea cea mai lungă zi a anului.

Echinocțiul apare de două ori pe an — în luna martie și în septembrie — și reprezintă momentul în care axa Pământului nu este înclinată nici spre soare, nici în sens opus; centrul soarelui se află exact deasupra ecuatorului terestru; durata zilei și a nopții este aproape egală pe întreg globul.

În emisfera nordică, acest fenomen marchează începutul primăverii astronomice, în timp ce în emisfera sudică începe toamna.

Creșterea duratei zilei are efecte directe asupra mediului și ritmurilor biologice, stimulează înmugurirea și înflorirea plantelor; influențează migrația păsărilor; contribuie la reglarea ritmului circadian al oamenilor; determină o creștere treptată a temperaturilor medii.

Lumina suplimentară activează procesele de fotosinteză și susține revenirea la viață a ecosistemelor după perioada rece.

Echinocțiul de primăvară din 20 martie 2026 nu este doar un reper astronomic, ci și unul simbolic. Din această zi, durata zilei va continua să crească treptat până la solstițiul de vară, aducând dimineți mai luminoase, seri mai lungi și o revigorare vizibilă a naturii.

Adriana VENE