În 2014, cozi la impozite mai mari
Ce ne-au prezentat televiziunile în ultimele săptămâni, în materie de cozi? Cozi la ajutoare alimentare, cozi la promoţii, cozi la agheasmă şi, ciudat pentru cineva care nu e familiarizat cu „ţara unde orice e posibil”, România, cozi la ghişeele unde se plătesc impozitele şi taxele locale.
Cetăţenii, în general, şi pensionarii, în special, vin de la primele ore ale dimineţii să-şi achite „dările”, stimulaţi şi de bonusul de 10% pe care-l primesc cei care îşi plătesc obligaţiile până la 31 martie. Puţini ştiu însă că în 2014 acest bonus va fi anulat de aplicarea la taxele şi impozitele de anul a ratei inflaţiei calculată pe ultimii trei ani, adică 16%.
Dar, colac peste pupăză, de la 1 ianuarie cetăţenii ar putea fi de o nouă majorare a taxelor şi impozitelor locale, primăriile având posibilitatea legală ca în acest an să indexeze cu mai mult de 20% peste rata inflaţiei cuantumul taxelor locale pentru persoanele fizice, plafonul de 20% rămânând valabil doar pentru persoanele juridice.
Prin transferarea către primării a deciziei privind nivelul taxelor şi impozitelor locale, Guvernul s-a derobat de răspundere, mai mult, se poate lăuda cu autonomia pe care o au în prezent administraţiilor locale din România. Numai că, aşa cum precizam mai sus, în ţara noastră orice e posibil. Inclusiv abuzul personal şi instituţional.
S-a dovedit până în prezent că unii dintre primari au gândit raţional şi având experienţa anilor trecuţi, când colectarea taxelor şi impozitelor s-a făcut cu mare dificultate, chiar în condiţiile unui cuantum mai redus, n-au mărit taxele decât cu rata inflaţiei ori nici atât.
Alţii însă n-au ţinut cont nici de sărăcia oamenilor, nici de nivelul colectării din anii precedenţi şi împinşi de arieratele înregistrate ori de obligaţiile faţă de clientelă au mărit taxele şi impozitele şi cu 50%.
Ce se va face în unele cazuri cu banii colectaţi în primăriile respective? Răspunsul îl aflăm de cele mai multe ori din ziare sau din jurnalele de ştiri, când se anunţă ce arestări a mai făcut DNA.
Dar ce fac cetăţenii, care se trezesc că după ce plătesc impozitul pe teren, nu le mai rămâne mai nimic din recoltă, pentru că preţul cerealelor e de batjocură?
E bună descentralizarea, e bună şi autonomia financiară a comunităţilor, dar nu în România de azi. Doar unele din marile municipii ale ţării pot funcţiona numai din taxele şi impozitele locale, iar localităţile rurale „independente financiar” pot fi numărate pe degete. Majoritatea administraţiilor locale depind de alocările de la bugetul centralizat şi în acest caz modul în care se cheltuiesc banii, fie pentru investiţii, fie pentru acţiuni sociale, ar trebui mai atent urmărit.
Şt. B.
Despre autor
