Efectul mediului alimentar asupra celor mici

În fiecare zi, copiii sunt bombardați cu mesaje publicitare care le influențează obiceiurile alimentare, deseori în direcții nesănătoase. De la spoturi colorate la mascote prietenoase și jocuri interactive, industria alimentară investește miliarde în marketing adresat celor mici, iar efectele nu întârzie să apară- obezitatea infantilă este în creștere, iar preferințele alimentare se formează tot mai devreme.

Studiile arată că până la vârsta de 8 ani, copiii nu pot distinge pe deplin între publicitate și conținut editorial. Asta face din ei o audiență vulnerabilă și ușor de influențat. Reclamele la cereale cu zahăr, băuturi carbogazoase sau gustări procesate sunt frecvent difuzate în timpul programelor pentru copii sau integrate subtil în platformele online unde cei mici petrec timp.

Un raport publicat de UNICEF arată că, în România, numărul copiilor cu kilograme peste limita normală și încadrați la categoria de obezitate sau supraponderabilitate a crescut alarmant în ultimii ani.

Datele arată că, între 2000 și 2022, procentul copiilor români cu vârste între 5 și 19 ani care sunt supraponderali s-a dublat, de la 10% la 23%. În același interval, rata obezității la aceeași categorie a crescut de la 2% la 9%. În schimb, numărul celor subponderali a scăzut de la 6% la 5%.

Conform estimărilor, unul din cinci copii și adolescenți – echivalentul a 391 de milioane – sunt supraponderali, o parte semnificativă dintre ei fiind deja încadrați la categoria obezitate.

Pe lângă publicitate, mediul în care trăiesc copiii contribuie la alegerile lor. Supermarketurile plasează produsele tentante la nivelul ochilor copiilor, iar în apropierea școlilor se găsesc frecvent fast-fooduri sau chioșcuri care vând alimente bogate în grăsimi, sare și zahăr. Un sondaj global realizat în 2024 prin platforma U-Report, pe un eșantion de 64.000 de tineri din 170 de țări, a arătat că 75% dintre respondenți văzuseră reclame la băuturi carbogazoase, snacks-uri sau fast-food în ultima săptămână. Mai mult, 60% dintre ei au recunoscut că aceste reclame le-au crescut dorința de a consuma astfel de produse.

Chiar și în statele afectate de conflicte, 68% dintre tineri au declarat că au fost expuși la publicitatea pentru alimente nesănătoase. UNICEF subliniază că expunerea constantă la acest tip de marketing influențează puternic alegerile copiilor și adolescenților.

Consumul frecvent de alimente procesate în copilărie este asociat cu un risc crescut de boli metabolice, probleme cardiovasculare și dificultăți în menținerea unei greutăți sănătoase. Pe lângă aspectul fizic, sănătatea mentală a copiilor poate fi afectată de presiunea socială de a consuma „produsele la modă” promovate intens în media.

În unele țări europene, reclamele la alimente nesănătoase destinate copiilor au fost restricționate.

Părinții și educatorii joacă un rol esențial în combaterea influenței mediului alimentar. Informarea, dezvoltarea gândirii critice și promovarea unor obiceiuri sănătoase încă din primii ani sunt pași importanți.

Reclamele și mediul alimentar joacă un rol decisiv în modelarea comportamentelor alimentare ale copiilor. Deși responsabilitatea este împărțită între industrie, autorități și familie, este clar că este nevoie de o schimbare de direcție. Sănătatea copiilor de azi înseamnă sănătatea adulților de mâine.

Adriana VENE