Deşi soia este profitabilă, fermierii teleormăneni au alocat acestei culturi doar 140 de hectare
Deşi Teleormanul s-a aflat o îndelungată perioadă de timp printre cei mai importanţi cultivatori de soia din ţară, condiţiile pedoclimatice din partea de sud a judeţului fiind prielnice obţinerii de producţii însemnate la unitatea de suprafaţă, în ultimii 15-20 de ani fermierii nu s-au mai arătat interesaţi de această cultură. De la an la an suprafeţele de teren alocate acestei culturi au scăzut sistematic, astfel încât astăzi fermierii din Teleorman aproape că s-au autoexclus din rândul producătorilor de soia boabe. Şi asta în pofida faptului că soia, de regulă, este o cultură care aduce profit, iar valorificarea producţiei se face fără nici-un fel de probleme, fabricile de ulei din ţară fiind interesate să preia la preţuri atractive întreaga recoltă. De la mai bine de 20.000 de hectare de teren ocupate cu soia în urmă cu 20 de ani, fermierii teleormăneni au ajuns iată să cultive cu soia în acest an doar 140 de hectare.
În timp ce fermierii din judeţul nostru au renunţat la o astfel de cultură profitabilă, mulţi dintre ei punând îndepărtarea de această cultură pe seama nefuncţionării sistemelor de irigaţii, soia fiind o specie de plante oleaginoase iubitoare de căldură dar şi de apă, un agricultor din judeţul Giurgiu de câţiva ani face dovada că soia este una din culturile care aduce venituri apreciabile. În condiţii pedoclimatice identice cu cele din Teleorman, fermierul giurgiuvean, a cărei exploataţie agricolă se află în comuna Prundu, cultivă anual nu mai puţin de 2.500 de hectare cu soia, anul trecut, în condiţiile aplicării unei singure udări, obţinând o producţie ce se apropie de 4.000 de kilograme de soia boabe la hectar, adică de aproape trei ori mai mare decât media naţională..
Despre experienţa sa în cultivarea soiei pentru boabe fermierul a vorbit pe larg la conferinţa Donau Soja, organizată săptămâna trecută la Bucureşti, de către Federaţia Naţională a Agricultorilor Pro Agro.
Fermierul din Prundu a ales să producă soia nu doar în cultura de bază, dar şi în cultură dublă. ”După recoltarea orzului, în spatele combinei, vine semănătoarea pentru soia. Nu este o metodă folosită de multe unităţi agricole din cauză că soia în cultură dublă nu are producţii aşa de ridicate. La noi, însă, condiţiile bune de sol din lunca Dunării şi umiditatea ajută foarte mult”, a explicat cultivatorul de soia care este primul secret al culturii de soia. Esenţiale sunt desigur şi tratarea buruienilor, asigurarea apei necesare şi respectarea cu stricteţe a tehnologiei specifice acestei culturi. O tehnologie de lucru binecunoscută fermierilor teleormăneni. La Prundu se cultivă doar soiuri de soia nemodificate genetic pe 1.000 de hectare în cultură de bază şi pe 1.500 de hectare în cultură dublă.
Dacă fermierul giurgiuvean obţine an de an rezultate remarcabile la cultura de soia, de ce nu ar putea face acest lucru şi agricultorii teleormăneni din lunca Dunării ? Soia poate aduce fermierilor venituri dintre cele mai mari, drept pentru care cultura de soia nu trebuie să lipsească sub nici-un motiv din preocupările agricultorilor teleormăneni.
George ZAVERA
Despre autor
