Defrișarea pădurilor și impactul asupra mediului înconjurător
Pădurile sunt esențiale pentru echilibrul ecologic al planetei. Ele acoperă aproximativ 31% din suprafața terestră a globului și joacă un rol vital în reglarea climei, conservarea biodiversității și menținerea calității aerului și a apei. Cu toate acestea, în ultimele decenii, fenomenul defrișării – îndepărtarea parțială sau totală a pădurilor – a devenit o problemă majoră la nivel global.
Defrișarea pădurilor este un proces economic care s-a
manifestat din cele mai vechi timpuri, fiind una din principalele resurse ale populațiilor ce s-au dezvoltat în spațiul actual al României. Defrișarea pădurilor este o intervenție umană cu grave consecințe la nivel global, printre care schimbările climatice, deșertificarea, eroziunea solului, inundațiile, creșterea gazelor cu efect de seră în atmosferă, precum și anumite probleme sociale. Impactul omului asupra mediului înconjurător a fost dintotdeauna o problemă internațională. În perioada recentă au avut loc tot mai multe semnalări ale organizațiilor de profil care vorbesc despre un scenariu negativ în ceea ce privește poluarea și calitatea vieții pe planetă. Defrișarea și poluarea pădurilor reprezintă o adevărată amenințare la toate eforturile de ecologizare care se fac în toată lumea.
Defrișarea are mai multe cauze si anume extinderea agriculturii( suprafețe vaste de păduri sunt tăiate pentru a face loc plantațiilor sau pășunilor pentru animale); exploatarea lemnului( industria lemnului exploatează pădurile pentru cherestea, hârtie și alte produse) ;urbanizarea și infrastructura( dezvoltarea orașelor, drumurilor și barajelor necesită distrugerea unor suprafețe împădurite).
Pădurile absorb dioxidul de carbon (CO₂), un gaz cu efect de seră. Atunci când arborii sunt tăiați sau arși, acest CO₂ este eliberat în atmosferă, accelerând încălzirea globală.
Pădurile tropicale, precum Amazonul sau pădurile din Congo, sunt adăpost pentru milioane de specii. Defrișarea distruge habitatele acestora, ducând la dispariția speciilor de plante și animale.
Rădăcinile copacilor fixează solul. Fără vegetație, terenul devine vulnerabil la eroziune, ceea ce afectează fertilitatea și crește riscul alunecărilor de teren.
Pădurile filtrează apa care ajunge în râuri și pânze freatice. Fără această barieră naturală, apa devine mai poluată și mai puțin sigură pentru consum.
Multe comunități depind direct de păduri pentru hrană, adăpost și resurse. Defrișarea le amenință modul de viață tradițional și securitatea alimentară.
Combaterea defrișării necesită acțiuni la nivel local, național și global.
Defrișarea pădurilor nu este doar o problemă ecologică, ci una care afectează economia, sănătatea publică și drepturile omului. Protejarea pădurilor înseamnă protejarea viitorului nostru comun. Fiecare dintre noi are un rol– de la alegerea produselor sustenabile până la susținerea politicilor ecologice.
Împăduririle sunt văzute ca una dintre cele mai eficiente măsuri pentru protejarea mediului și adaptarea la schimbările climatice. Conform unui sondaj realizat de Ipsos pentru Greenpeace România și transmis într-un comunicat , 88% dintre respondenți consideră defrișările o problemă gravă, iar 86% susțin împădurirea ca soluție prioritară. Astfel, potrivit sursei citate: „În același timp, doar 17% dintre cei chestionați cred că pădurile și biodiversitatea sunt protejate în mod adecvat în România. Sondajul, reprezentativ pentru populația digitalizată din România urbană și rurală, relevă o îngrijorare majoră legată de gestionarea fondului forestier și lipsa de protecție reală a ecosistemelor”.
Mihnea Matache, Purtător de Cuvânt, Greenpeace România, a declarat: „Datele confirmă ceea ce vedem în dialogul cu comunitățile locale: oamenii sunt îngrijorați de modul în care sunt gestionate pădurile din România și le este teamă că o să pierdem ecosisteme prețioase. Este un semnal clar statul român trebuie să devină mult mai conștient și implicat în protejarea lor. Pădurile sunt principalul nostru scut natural împotriva efectelor tot mai vizibile ale schimbărilor climatice, inclusiv secetă, inundații și alte fenomene meteorologice extreme.”
„În plus, 84% dintre respondenți sprijină extinderea spațiilor verzi în localități, iar peste 75% susțin refacerea ecosistemelor și limitarea construcțiilor în zone cu risc.
Incluse în sondaj au fost și întrebări despre percepțiile generale privind schimbările climatice, tocmai pentru a înțelege cum se raportează publicul la defrișări și păduri în contextul mai larg al crizei climatice. Rezultatele arată că legătura este clară pentru majoritatea: 80% dintre respondenți consideră schimbările climatice o amenințare pentru generațiile actuale și viitoare, în special locuitorii din Sud-estul tarii, iar 86% consideră că fermierii sunt printre cei mai afectați.
Totodată, sondajul indică o nevoie puternică de informare mai eficientă: 59% dintre respondenți spun că ar fi mai motivați să se implice activ în problemele de mediu dacă ar avea acces la informații clare, explicate simplu, în special în mediul online.
Această nevoie devine esențială într-un peisaj marcat tot mai des de fenomene meteorologice extreme și degradarea ecosistemelor – fenomene pentru care pădurile reprezintă un sistem natural de protecție.
Adriana VENE
Despre autor
