De ce pleacă Soros din România
Zilele trecute, o parte a mass media româneşti anunţau cu surle şi trâmbiţe că miliardarul George Soros se retrage din România, după ce a investit circa 200 de milioane de dolari. Ştirea seacă era însoţită de un comentariu privind soarta Fundaţiei Soros pentru o societate deschisă din România, finanţată încă de la înfiinţare de maestrul speculaţiilor financiare, care va continua să primească bani de la „fundaţia mamă”, dar numai pe proiecte.
Dar de fapt George Soros nu se retrage din România, ci din afaceri. Mai precis, după 40 de ani de carieră de succes în lumea marii finanţe mondiale, el îi anunţă pe investitorii privaţi din fondul său de investiţii, Soros Fund Management, că până la sfârşitul anului le va înapoia investiţiile de circa un miliard de dolari. Motivaţia gestului său o reprezintă noua legislaţie americană, care obligă fondurile de investiţii mai mari de 150 de milioane de dolari să ofere fiscului american date despre investitori, angajaţi şi activele pe care le administrează.
Conform unui clasament al fondurilor speculative, Quantum Endowement Found, înfiinţat de Soros în 1973, a băgat în buzunarele clienţilor săi 35 de miliarde de dolari, fiind considerat cel mai puternic fond speculativ de investiţii din toate timpurile.
Averea familiei Soros se ridică la 15 miliarde de dolari, aşa că pentru miliardar politica a fost un hobby, care nu de puţine ori a avut un rol benefic şi pentru afacerile sale, pentru că speculatorilor le priesc apele tulburi.
Rolul său în căderea comunismului este esenţial şi acest lucru a fost recunoscut de toată lumea, deşi mulţi spun că a avut un interes, fiind călăuza americanizării în Europa de Est.
Începând din 1979 a finanţat cu trei milioane pe an sindicatul Solidaritatea din Polonia şi tot el a sprijinit financiar iniţiativa civică Carta 77 din Cehoslovacia, condusă de Vaclav Havel. A fost sprijinitorul şi mentorul lui Gorbaciov. A sprijinit opoziţia din Serbia şi lovitura de stat care l-a doborât pe Miloşevici, tot el cofinanţând şi activitatea Tribunalului internaţional de la Haga.
În România, Fundaţia Soros s-a înfiinţat imediat după căderea lui Ceauşescu, fiind finanţată generos de Soros, în unii dintre ani şi cu 15 milioane de euro.
Azi de ştie că George Soros a fost în spatele „revoluţiei portocalii” din Ucraina şi a „revoluţiei trandafirilor roşii” din Georgia. Gurile rele spun că Soros nu este străin nici de venirea lui Traian Băsescu la putere în 2004. El însuşi recunoaşte că e „omul care a adus americanizarea în Europa de Est”. Şi asta i-a adus puterea, puterea creează poziţii dominante, iar acestea produc bani.
În România numele său a apărut şi în legătură cu Roşia Montană, într-un context destul de ciudat. Pe de o parte reprezentanţii fundaţiilor sale din România şi Ungaria criticau proiectul Roşia Montană pentru folosirea cianurilor în exploatarea zăcămintelor de aur de aici, iar pe de alta, George Soros era asociat în firma Newmont, cel mai mare producător de aur din lume.
Credem că la asta se referă cei care vorbesc de investiţia de 200 de milioane de dolari la care Soros renunţă. Şi asta pentru că nasul său fin a mirosit o afacere mult mai rentabilă, la doi paşi de Roşia Montană.
Un ziar englezesc vorbeşte că Soros şi-a exprimat intenţia de a cumpăra complexul minier de la Trepca, din Kosovo, unde se găsesc cele mai mari zăcăminte de cărbune din lume, dar şi aur, zinc, crom şi nichel, evaluate la peste 300 de miliarde de dolari.
El a aranjat deja cu Sahit Muja, directorul Albanian Minerals, proceduile prin care poate prelua aceste exploatări şi se pare că în viitorul apropiat omul de afaceri mizează serios pe acest bussines. Mai ales că are şi sprijinul unul alt puternic al zilei din Kosovo, Dino Asanaj, fostul reprezentant al Armatei de Eliberare din Kosovo în SUA. Iar potrivit Wall Street Journal, Armata de Eliberare din Kosovo a primit ajutoare financiare de la Fundaţia Soros.
George Soros se retrage din România, asta e cert. Dar rămâne Fundaţia pentru Societate Deschisă, Grupul de Dialog Social şi revista 22, câteva dintre creaţiile sale, edificate împreună cu Silviu Brucan, la începutul anilor ’90.
Şt. B.